Guvernul Ponta 2 a avut în vedere o serie de modificări în domeniul bancar care, dacă ar fi aplicate, s-ar putea dovedi păguboase pentru consumatori. Spre exemplu, Ministerul de Finanţe a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care limiteaza comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, la 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cardurile de credit. Proiectul prevede de asemenea sancţiuni cu amenzi de 10.000 de lei si 200.000 de lei in cazul nerespectarii acestor praguri.
Reprezentantii mediului bancar au cerut însă ca proiectul să nu fie adoptat înaintea regulamentului la nivelul Uniunii Europene. Analiştii sunt de părere că băncile vor transfera costurile la consumatori, pentru a-şi acoperi eventuale pierderi. Potrivit aceluiaşi proiect menţionat, şi plăţile şi încasările în numerar vor fi plafonate pentru toate categoriile de persoane. Astfel, între persoane fizice plăţile vor fi limitate la 10.000 de lei pe zi, iar plafonul pentru plăţile în numerar pe care le pot face firmele catre alte companii sau persoane fizice va fi redus la jumătate, de la 10.000 lei la 5.000 de lei.
Un alt proiect controversat este cel al creditului fiscal, prin care Guvernul vrea să stimuleze consumul. Mai exact, Executivul se angajeaza sa reducă la jumatate ratele personalor care au credite, cu condiţia să nu aibă un salariu mediu net mai mare de 1.600 de lei, iar restaţele lor sa nu depaseasca 90 de zile. Ajutorul va fi acordat pe o perioadă de maximum 2 ani si nu va fi mai mare de 500 de lei.
Un proiect de lege care, de aceasta dată, ar putea să vină în ajutorul a milioane de români cu datorii la banci este blocat in Parlament. Legea falimentului si a insolventei persoanelor. Documentul contine o serie de prevederi care ii protejează pe datornicii de buna credinţă, care au insa anumite probleme financiare. Proiectul de lege le-ar permite datornicilor sa se declare in insolventa sau in faliment. In tot acest timp nu pot fi executati silit si nici dati afara din casa, pe o perioada de maximum 3 ani. Clientul care va intra in imposibilitate de plata va ajunge in atentia unul administrator judiciar, care va incearca sa il redreseze financiar astfel incat din veniturile pe care le are sa poata plati ratele,dar sa se si intretina.
De menţionat este faptul că niciuna dintre aceste măsuri nu este prinsă în programul de guvernare şi nici în Acordul cu Fondul Monetar International.
"Eu simt acum că anumite trimiteri, săgeţi la Banca Naţională a României se referă la acea măsură privind eşalonarea datoriilor la plată. Ceea ce se spune mai puţin, dar trebuie să se spună foarte mult: este o măsură opţională. Băncile nu sunt obligate să aplice acea măsură, clienţii nu sunt obligaţi să intre în acea măsură", a declarat economistul Radu Soviani, invitat în emisiunea Daily Income.
