Analizele arată că viabilitatea judeţelor Harghita şi Covasna este asemănătoare celor mai sărace ţări ale lumii, adică 12,3 miliarde de lei împărţite la cei peste un milion de locuitori. Cu un teritoriu care este în proporţie de 75% muntos şi fără o industrie puternică, ţinutul ar trebui să susţină 8 municipii, 8 oraşe şi peste 100 de comune, 120 de unităţi medicale, 450 de unităţi de învăţământ, la care se adaugă sute de kilometri de drumuri. Iar lista poate continua.
O altă realitate a economiei româneşti este economia etnicilor rromi, care tinde rapid să devină chiar o realitate a economiei europene. Alarmant este faptul că în mare măsură este o economie bazată pe delicvenţă şi evazionism.
De altfel, puţini bani din averile romilor se regasesc în economia reală, dat fiind faptul că majoritatea nu-şi plătesc dările către stat. Însă, îngrijorător este faptul că oricât de înfloritoare ar fi economia din cadrul acestei etnii, ea nu contribuie cu nimic la îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor ei, nu contribuie nici la eliminarea sărăciei, nici la culturalizarea şi integrarea ei în societate.
Singurul scop pare să fie îmbogăţirea la cote extreme a unei minorităţi de şefi, bulibaşe, regi sau împăraţi. De altfel, averile acestora cumulate sunt de ordinul zecilor de milioane de euro.
Profesorul Mircea Coşea, invitat în emisiunea Daily Income, a precizat că, în lipsa unor subvenţii, judeţele Harghita şi Covasna nu ar putea să se susţină singure. "Este un lucru evident care, din punctul meu de vedere, indică o altă problemă foarte gravă. (...) Existenţa unei politici oficiale maghiare, nu foarte directă şi transparentă, de a finanţa anumite zone din afara perimetrului administrativ ungar, în ideea de extindere a influenţei pe care Ungaria vrea ca să o aibă asupra poporului maghiar din alte zone. Cazul este identic şi în Slovacia", a precizat Mircea Coşea.
