Seismul a avut magnitudinea 2.7 grade și s-a produs la adâncimea de 26 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 61 km E de Brăila, 63 km SE de Galați, 111 km N de Constanța, 196 km S de Tiraspol, 203 km S de Chișinău, 210 km SE de Bacău, 210 km SV de Odessa, 217 km E de Ploiești, 225 km E de București și 228 km N de Varna.
Mircea Radulian: Trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un cutremur mare în România
Un cutremur mare nu este exclus să se producă şi la noi în ţară, spune cercetătorul Mircea Radulian, însă totul este o chestiune de timp.
"Eu sper să fie nu prea devreme, întrucât activitatea (seismică - n.r.) deocamdată nu dă semne că ar fi aproape producerea unui cutremur mare, însă trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un astfel de eveniment", a declarat, Mircea Radulian, de la Institutul Național pentru Fizica Pământului.
"Anul acesta a fost un an destul de moderat, putem spune chiar slab ca activitate seismică în România. Nu a fost o activitate deosebită. A fost un cutremur de magnitudine peste 5 în ianuarie, dar în rest a fost o activitate destul de scăzută pentru zona Vrancea, ceea ce a fost foarte bine, în sensul că nu am avut probleme", a afirmat seismologul.
Mircea Radulian: Vrancea e o zonă activă și e foarte posibil să vină și la noi cutremure mari
"Însă, pe de altă parte, se știe că zona Vrancea este o zonă activă și, la un anumit interval de timp, e foarte posibil să vină și la noi cutremure mari, din păcate. Putem să ne așteptăm, dar e foarte greu de spus exact când se va produce acest cutremur și sperăm să nu fie prea devreme.
Însă nu putem neglija acest lucru și cel mai bun lucru ar fi să fim pregătiți ca și cum s-ar putea produce oricând. Asta ar fi ideal, din punct de vedere al măsurilor pe care putem să le luăm, pentru a evita dezastre de genul cutremurelor", a subliniat Mircea Radulian.
Cercetătorul a explicat că este o diferență mare între cutremurele de suprafață, cum a fost cel din Croația (care s-a produs la o adâncime de numai 10 km - n.r.), și cele de adâncime, cum sunt cele din Vrancea, care în general se produc la zeci de kilometri adâncime și la care efectele sunt mult mai mici în cazul unei magnitudini de 6,4, cum este cea avută de seismul de marți din Croația.
Diferența dintre cutremurele de suprafață și cele de adâncime
"Practic, la 6,4 noi nu avem probleme mari. În schimb, pentru cutremurele de suprafață, mai ales în zona din apropierea epicentrului, pot să fie distrugeri foarte mari. Chiar dacă magnitudinea nu este așa de mare, fiind de 4 sau de 5, dacă sunt aproape de suprafață, energia eliberată ajunge repede la suprafață și cu o amplitudine mare și atunci mișcarea este mult mai intensă.
Cutremurele de suprafață generează niște unde de suprafață, care sunt destul de puternice și pe măsură ce se propagă la distanță, crește cumva perioada lor, devin din ce în ce mai lente în mișcare", a arătat Mircea Radulian.
La noi, spune el, situația este ceva mai ușor de rezolvat decât în cazul cutremurelor de suprafață, pentru că la cutremurele adânci, chiar dacă sunt puternice, mișcarea lor este destul de bine cunoscută și "dacă am avea grijă să construim după anumite reguli clădirile și infrastructura, atunci lucrurile n-ar fi atât de grave", a subliniat Mircea Radulian, cercetător principal la Institutul Național pentru Fizica Pământului.
