Update: Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului pe OUG 13, pentru că ordonanţa a fost abrogată.
„Am fost sesizați de către Avocatul Poporului privind constituționalitatea OUG13. În asemenea cauze, noi verificăm prima dată legalizarea sesizării, și în al doilea rând verificăm admisibilitatea cererii. Avocatul Poporului era îndreptățit să se sesizeze referindu-se la o ordonanță care era în vigoare. În ceea ce privește admisibilitatea cererii, noi verificăm constituționalitatea alaegerilor și ordonanțelor în vigoare. Astfel vă rog să constatați că ordonanța 13 a fost abrogată. e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului. Și din acest punct de vedere nu putem constata admisibilitatea sesizării. Cu majoritate de voturi am luat decizia respingerii sesizării ca devenind inadmisibilă”, a declarat Valer Dorneanu, președintele Curţii Constituţionale.
Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care Ordonanța 14 va fi respinsă de Parlament, Valer Dorneanu susține că CCR ar trebui să se pronunțe pe constituționalitate.
„Atât din pledoria Avocatului Poporului și a procurorului am dedus că noi ar trebui să ne pronunțăm asupra constituționalității, pentru că s-ar putea ca la râdul ei să fie abrogată. Și atunci nu știu ce consecințe se produc. Noi nu judecăm o cauză după supoziții”, a mai spus Dorneanu.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, consideră că problemele care au făcut obiectul OUG 13 şi modificarea unor texte din Codul penal în acord cu deciziile CCR trebuie rezolvate de Executiv şi Parlament, care trebuie să coopereze în mod loial.
„Consecinţele care se vor întâmpla ulterior pentru rezolvarea problemelor care au făcut obiectul ordonanţei, adecvarea cu deciziile noastre, modificarea unor texte din Codul penal, toate acestea sunt probleme ale Executivului şi ale Parlamentului. Ei vor trebui să stabilească împreună, pe baza unei cooperări loiale şi nu comunicări peste gard, modalitatea cea mai adecvată pentru rezolvarea acestor situaţii care sunt reale. În primul rând, reală este necesitatea de a-şi adecva Parlamentul şi Guvernul legislaţia după deciziile noastre. Nu este treaba noastră să stabilim acum şi nici altă dată ce modalitate să aleagă”, a mai spus președintele CCR.
Știre inițială: Curtea Constituţională a României discută joi sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă a Guvernului referitoare la modificarea Codurilor penale, transmite Agerpres.
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunţat, săptămâna trecută, că a decis să sesizeze CCR cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
"Am criticat-o în ansamblu, de aceea am început cu elementele extrinseci, dacă vor fi reţinute de Curte, atrag după ele constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei de urgenţă în ansamblu. (...) Efectul: dacă se constată acest lucru, evident că se va trece la o reglementare de către Parlament, pe bază de proiect de lege, iar ceea ce se stabileşte de CCR ca fiind neconstituţional, pentru că nu se vor limita numai la analiza elementului extrinsec, ci şi a chestiunilor intrinseci, toate acele chestiuni care vor fi analizate vor deveni obligatorii pentru Parlament în momentul în care va dezbate un proiect de lege cu un asemenea obiect", a declarat Ciorbea.
El a susţinut că unele idei dintr-o scrisoare a procurorului general au fost preluate în textul excepţiei. Avocatul Poporului a menţionat doar câteva dintre criticile de neconstituţionalitate din excepţie, una referindu-se la neîndeplinirea cerinţelor privind existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG.
"Guvernul menţionează, în nota de fundamentare, ca unul dintre motive faptul că e necesară implementarea unei Directive a UE. Verificând, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018", a afirmat Avocatul Poporului.
În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, el a susţinut că Guvernul nu defineşte ce înseamnă vătămare gravă. "Este adevărat că avem binecunoscuta decizie a CCR şi că, prin ordonanţă de urgenţă, s-a ţinut seama de cerinţele formulate în decizia CCR, dar în OUG se adaugă, se face trimitere şi la vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci, se spune ori prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o asemenea vătămare despre care vorbeam, în schimb Guvernul nu defineşte în cuprinsul ordonanţei de urgenţă ce înseamnă această vătămare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate, incertitudine, care e contrară cerinţelor constituţionale în materie", a explicat Ciorbea.
El a subliniat că a limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanţelor, ordonanţelor de urgenţă şi a nu se face referire la celelalte acte normative - hotărâri de Guvern, ordine ale miniştrilor, hotărâri ale consiliilor judeţene, locale - înseamnă a scoate de sub incidenţa legii penale activitatea a aproape întregii administraţii din România.
"În ordonanţa de urgenţă se spune că suntem în prezenţa abuzului în serviciu, dar în situaţia în care avem de-a face cu încălcarea legii stricto senso, respectiv lege sau ordonanţă de urgenţă, or din diverse decizii ale CCR reiese clar că trebuie avută în vedere accepţiunea largă a noţiunii de lege, deci şi acele încălcări ale dispoziţiilor unor hotărâri de Guvern, ale unor ordine ale miniştrilor, ale unor hotărâri ale consiliilor judeţene, consiliilor municipale locale, etc, reprezintă acte normative, lege în sens larg", a arătat Ciorbea.
CCR a stabilit miercuri, cu majoritate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituţională între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.
