Eşti tânăr. Eşti liber să faci mişcare. Alergi pe străzi. Dar din fugă îi şterpeleşti telefonul din rucsac unui tânăr de vârsta ta. Eşti liber să te distrezi. Dar în sala de clasă călăreşti catedra, dai cu scaunele de pământ, până când le rupi, spargi ghivecele cu flori sau demolezi clasa. Eşti liber să iubeşti. Dar obligi şi hărţuieşti. Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celorlalţi. Dincolo e delincvenţa.
Atenţi sau unii puţin amuzaţi de situaţiile prezentate în spot-ul video de un minut: aşa s-au comportat elevii în timpul vizionării. Spot-ul a fost introducerea în lecţia interactivă de o oră, împotriva violenţei în şcoli, în care aproape douăzeci de liceeni de la liceul Lazăr din Capitală, cu vârste între 16 şi 18 ani, au făcut un traseu prin înţelegerea şi exemplificarea diferitelor forme de infracţiuni şi situaţii cu care se confruntă în viaţa cotidiană.
"Actorii spot-ului sunt tineri. Vă regăsiţi ca vârstă printre ei. Ce aţi înţeles din filmuleţul de mai devreme ? ", s-a adresat unul dintre cei doi agenţi de prevenire a delincvenţei juvenile, relaxat şi îmbrăcat normal, fără uniformă, tinerilor din sală.
Atitudinea lui a contat pentru liceeni. Deşi la început elevii ascultau şi încercau să-şi dea seama ce se va întâmpla în timpul cursului, ei s-au simţit pe parcus mai apropiaţi şi mai deschişi de poliţiştii care au venit să le vorbească despre infracţiuni. A fost o discuţie interactivă mai mult între elevi, dar şi între elevi şi agenţii de prevenire şi în care tinerii s-au ancorat în discuţii cu conţinut care mai de care mai infracţional, un rezumat al păţaniilor din viaţa lor zilnică.
"In spot avem de-a face cu tâlhăria şi cu abuzuri tipice din licee. I se poate întâmpla oricui", a început curajos seria discuţiilor, unul dintre elevi. Au urmat replici şi răspunsuri din partea colegilor de liceu, care veneau ca o rachetă peste tema principală a cursului: prevenirea delincvenţei juvenile.
"Nu trebuie să fim paranoici totuşi", adaugă o colegă la răspunsul colegului. "Dacă vezi un laptop într-o maşină, un geam nu te împiedică, îl spargi şi îl iei", a reacţionat alt licean.
Elevii au adus în discuţie imediat probleme legate de măsurile minime de protecţie pe care trebuie să ţi le iei în orice caz, respectiv că elevul din clip avea un telefon mobil pe care îl purta ostentativ, de aceea i-a şi fost furat, dar şi legat de mediul în care umblă elevul.
"Trăiesc în Ferentari, dar mi se întâmplă să fiu tâlhărit în centru", spune indignat un băiat. Un alt coleg îi răspunde că "nu există tâlhărie doar în anumite zone, ci oriunde". Replicile continuă să zburde printre elevi, curiozitatea lor atinge cote maxime şi întrebările către agenţii de prevenire care prezentau cursul au început şi ele să aterizeze ca nişte bombe.
"Câte cazuri dintre cele care au loc sunt rezolvate ?", întreabă unul dintre băieţi. Colegul său este curios "ce se întâmplă cu martorii, există legea martorilor, cum pot fi protejat dacă depun mărturie ?".
Unul dintre liceeni povesteşte în timpul cursului cum a fost atacat în centrul Bucureştiului, în zona Izvor şi cum a fost dus pe o stradă lăturalnică, unde a fost lovit şi i-au fost furate telefonul mobil şi banii. A apelat la un prieten, care a reuşit, prin diverse surse, să-l găsească pe agresor şi astfel a putut recupera bunurile furate de la prietenul său.
Melanjul discuţiilor a ajuns la capitolul de răspundere penală. "De la ce vârstă răspunde penal o persoana ?", întreabă unul dintre agenţii de prevenţie.
Unii elevi răspund că de la 14 ani, alţii de la 16. Răspunsul profesorilor-poliţişti ? De la 14 ani, pentru că sub această vârstă persoana este considerată fără discernământ.
"Dacă îi spargi faţa unei persoane, înseamnă că ştii că o s-o omori", a piperat cursul cu o replică unul dintre liceeni.
"Care sunt efectele cazierului judiciar, în cazul în care comitem o infracţiune ?", a continuat agentul de prevenire a delincvenţei juvenile. Linişte în sală, tinerii au rămas fără baterii pentru scurt timp. "Dacă ai cazier nu te poţi angaja, nu-ţi poţi lua carnetul de şofer. Cine mai are încredere în tine după ce ai săvârşit anumite infracţiuni ?", i-a lămurit agentul pe liceenii tăcuţi subit. După ce s-au dezmeticit şi şi-au dat seama că lucrurile nu par atât de uşoare, cursul a luat şi calea explicaţiilor despre penitenciarele pentru minori.
"Ce faci într-un penitenciar ?", a început ofiţerul discuţia de pe forumul live din sala cu aproape douăzeci de liceeni. "Faci curat, ai supraveghetori, ai cursuri, doar că mediul este închis. Nu este mai bine să nu ajungeţi acolo ? Ti-ai distruge copilăria, ajungi să fii închis pe la vârsta de 16 ani, poţi executa o pedeapsă de 15 ani şi ieşi de acolo la o vârstă la care copilăria s-a dus de mult", le-a explicat calm şi serios agentul de la Poliţia Capitalei.
După care avalanşa de idei şi răspunsuri din partea tinerilor curioşi a decolat din nou. Ofiţerii de prevenire îi privesc pe cei douăzeci de tineri atent şi calm, cum îşi împărtăşesc unii altora, cu voce tare, părerile pe tema cursului şi cum se angrenează într-o competiţie a opiniilor.
"Ce efect are reintegrarea socială a minorilor în astfel de penitenciare, când este ca şi cum ai spune că ai făcut crime cu studii ? La ce ajută să stau între violatori şi criminali, într-un mediu care promovează infracţionalitatea ?", spune răstit unul dintre liceeni. "Mintea unui copil este nepregătită pentru un astfel de mediu", îl susţine un alt coleg.
Concluzia poliţiştilor ? Tinerii să stea departe de astfel de fapte antisociale şi atunci când cineva este în pericol, să dea o mână de ajutor.
După ce cursul de o oră s-a terminat, liceeni se pregătesc grăbiţi să plece. Discută între ei impresii din timpul orei la care au participat, unii mulţumiţi, alţii mai puţin.
O parte dintre elevi susţin că le-a prins bine cursul de prevenire a violenţei, pentru că au învăţat unele noţiuni teoretice, pentru că a fost un curs interactiv, s-a bazat şi pe legislaţie, dar tinerii din ziua de azi sunt din ce în ce mai curioşi şi vor mai mult de la autorităţi.
"Cursurile acestea reprezintă un progres, dar încă nu se face ceva concret. Pe noi ne-ar interesa să vină un avocat, care să ne prezinte legislaţia, cazuri concrete, cum au fost rezolvate şi ce pot să fac clar dacă sunt martor la ceva, cum fac o plângere ? ", explică pentru Antena3.ro Alexandru, unul dintre elevii care au participat la curs.
"E uşor să apelezi la prieteni, dar astfel nu reduci infracţionalitatea. De aceea avem nevoie de detalii şi să cunoaştem mai bine situaţiile cu care ne putem confrunta", adaugă pentru Antena3.ro Mihai, alt elev dintre cei douăzeci prezenţi la cursul de prevenire a delincvenţei juvenile.
Stefan, coleg cu cei doi băieţi, intervine şi spune uşor indignat pentru Antena3.ro că "la Summit-ul NATO de anul trecut, Bucureştiul era împânzit de poliţişti. Noi nu suntem importanţi, dar respectivii oficiali sunt".
Cum văd tinerii de azi reducerea infracţionalităţii ? Prin autocontrol şi prin schimbarea totală a sistemului în care trăim.
"Eu aş face educaţie şi aş elimina programele cu violenţă de la televizor, aş stabili o legislaţie ca lumea şi un sistem educaţional normal, pentru că mentalitatea românilor e greşită. Lumea pleacă de la ideea că poliţia nu face nimic, iar ideea asta pleacă din şcoală, unde copilul îşi formează personalitatea şi încrederea în tot?, detaliază Alexandru pentru Antena3.ro.
Cursul de prevenire a delincvenţei juvenile face parte din campania "Libertate sau delincvenţă", iniţiată de Poliţia Capitalei în septembrie 2008 şi care durează până în iunie 2009, la finalul anului şcolar curent.
Cursurile de prevenire a violenţei juvenile, organizate de ofiţerii Poliţiei Capitalei în şcolile din toate sectoarele Bucureştiului există din anul 2000, "de când elevii au devenit mai ageri şi au apărut intens infracţiunile informatice şi pornografia pe internet", după cum spune pentru Antena3.ro Marius Anghel, agent principal în cadrul Serviciului Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB).
Orele de prevenţie sunt organizate în timpul unei ore de dirigenţie de la fiecare şcoală generală şi liceu şi pot fi repetate la solicitarea profesorilor, în funcţie de ce fel de probleme întâmpină şcoala respectivă.
"In mare parte mergem din proprie iniţiativă, suntem mai mulţi ofiţeri de prevenire şi fiecare dintre noi e organizat pe mai multe şcoli şi licee din toate cele şase sectoare ale Capitalei, iar în proporţie de 30% mergem atunci când ne cer profesorii acest lucru, la şcolile cu probleme", adaugă pentru Antena3.ro Filică Silianovici, subcomisar de poliţie în cadrul aceleiaşi instituţii.
Cursurile se desfăşoară separat pentru elevii din şcolile generale şi cei din licee, în funcţie de vârsta acestora. Astfel, etapele pe care le urmează un curs de prevenire pentru elevii de liceu sunt reprezentate de prezentarea spotului campaniei, discuţii pe marginea spotului, aspectele penale legate de răspunderea minorului, exemple de cazuri, măsuri care se iau şi discuţii libere, care să încurajeze interactivitatea dintre elevi şi ofiţeri.
La elevii mai mici, din clasele I-IV, agenţii de la Poliţia Capitalei le prezintă măsuri primare prin care se pot proteja de răufăcători, cum ar fi să nu traverseze strada singuri, să nu deschidă uşa străinilor, să nu se laude cu bunurile pe care le au în casă sau să nu plece de la şcoală neînsoţiţi. La clasele V-VI, cursul se îmbină oarecum cu cel de la clasele mici, pentru că elevii sunt apropiaţi de vârstă, iar la cei din clasele VII-VIII, situaţia prezentată avansează gradat, pe măsura vârstei lor. Astfel, elevii din etapa finală a ciclului gimnazial sunt sfătuiţi să aibă grijă la anturaj, la prieteni, să evite să circule prin zone întunecate sau lăturalnice, pentru că pot fi furaţi sau tâlhăriţi, să nu poarte ostentativ bijuterii, telefoane mobile, dar le sunt făcute recomandări legate şi de alcool sau ţigări.
La elevii de liceu, respectiv clasele IX-X, ofiţerii le oferă tinerilor informaţii în timpul cursurilor despre traficul de persoane, despre prevenirea prostituţiei şi pornografiei infantile, iar la cei din anii terminali şi detalii despre droguri.
Conform unui sondaj de opinie realizat de Poliţia Capitalei în vara anului trecut 54% dintre elevi consideră că violenţa în şcoli este o problemă permanentă, iar 44% că este una care apare uneori. Doar 17% dintre ei au încercat să intervină în cazul unei violenţe, iar 20% susţin că au fost victimele unui act de violenţă în şcoală.
Percepţia elevilor este că violenţele se produc mai ales în zone periferice si ?de mijloc?. In ceea ce priveşte sancţiunile care ar trebui aplicate în cazul violenţelor în şcoli, 55% dintre elevi sunt de acord cu scăderea notei la purtare pentru cei care ameninţă cu forţa, iar 40 % cu aceeaşi pedeapsă pentru absenteism şcolar. De asemenea, 47% cred că exmatricularea este soluţia pentru cei care agresează profesorii, iar 15% pentru cei care lovesc alţi elevi.
Paula Safta, Antena3.ro
