"Astăzi ne găsim în situaţia în care înţeleg că există o voinţă unanimă din partea tuturor pentru implementarea unui asemenea sistem. (...) Modalitatea de lucru folosită este cea care a fost dezvoltată în 2010 şi, în eventualitatea introducerii unui asemenea sistem de vot, se vor căuta soluţiile tehnologice şi soluţiile procedurale care să fie valabile pentru un exerciţiu electoral desfăşurat în anul 2016 şi după aceea. De asemenea, prin intermediul specialiştilor STS am făcut o amplă acţiune de investigare în ultimii ani să vedem cât de mare ar fi efortul pentru a introduce un asemenea sistem", a declarat Marcel Opriş în Comisia de cod electoral, potrivit Agerpres.
El a precizat că nu se va cunoaşte identitatea alegătorului, ci doar numărul de alegători şi unde au votat.
"În principiu, pentru un număr semnificativ de secţii de vot din România există condiţiile necesare pentru a se instala asemenea echipamente, pentru celelalte secţii de vot se pot face. Vă comunic, de exemplu, că la alegerile prezidenţiale din 2014 a trebuit să distribuim terminale de satelit pentru a ţine legătura cu secţiile de vot doar în 48 de secţii de vot din România din totalul de peste 18.300 de secţii de vot. Vă confirm că utilizând inteligenţă şi o varietate de proceduri se poate construi un asemenea sistem în care orice alegător care se prezintă într-o secţie de vot să poată fi înscris într-o bază de date şi să poată fi monitorizată exercitarea corectă a dreptului de vot", a argumentat şeful STS.
Marcel Opriş a menţionat că mijloacele sistemului pot fi instalate cu mare uşurinţă în secţiile de vot din străinătate.
