'În momentul în care avem opt sau zece regiuni, pentru România modernă va fi un câștig uriaș. Și nu în ultimul rând, criteriu etnic nu are ce să caute, în opinia mea, în procesul decizional. Criteriul etnic invocat de un partid politic (UDMR, n.r.) la un moment dat, a fost unul dintre argumentele pe baza căruia a eșuat proiectul de regionalizare, așa cum a fost propus în urmă cu doi ani', a afirmat Cristian Diaconescu, într-o conferință de presă.
El a participat la o întâlnire cu oameni de afaceri și simpatizanți ai PMP Timiș, în cadrul căreia s-au discutat probleme ale mediului de afaceri.
Pe această ultimă temă, Diaconescu a încercat să le explice celor prezenți ce s-a întâmplat cu inițiativa privind regionalizarea României, faptul că aceasta a fost prost pornită din punct de vedere politic, că 'practic nu s-a discutat nimic în termeni de descentralizare, ci s-a dorit să se suprapună un nou etaj decizional pe structura politico-administrativă existentă deja în România'.
'Acest lucru reprezenta o dublare a birocrației și evitarea rezolvării problemelor care țin și impun regionalizare de manieră europeană în țara noastră. Ar fi putut, de exemplu, să adopte proiectul polonez de regionalizare. Dar au venit cu o suprastructură creată pe regiuni și înainte ca proiectul să devină lege, au început deja să-și împartă funcțiile. Și era o mare competiție între niște personaje care azi sunt la pușcărie (...), își împărțeau România pe regiuni și încercau să ne explice că așa trebuie să arate România modernă regionalizată', a spus Diaconescu.
Potrivit acestuia, ceea ce și-ar dori PMP prin regionalizare ar fi patru aspecte fundamentale, dintre care, cel dintâi, acela ca România să fie împărțită în 8 până la 10 regiuni de dezvoltare, iar acestea să aibă la bază numai criterii economice, prin care înțelege atât aspecte de dezvoltare — adică regiunea să fie evaluată din punctul de vedere al potențialului, mai ales al mediului privat, cât și al necesităților de dezvoltare.
'În al doilea rând, regiunea să aibă capacitatea autonomă de cooperare cu alte regiuni din Europa, așa cum se întâmplă în Polonia, în Italia, în Spania. Aceste țări au misiuni permanente la Bruxelles, care reprezintă interesele strict ale regiunii. În al treilea rând, gestiunea financiară a activității în aceste regiuni să aibă în vedere descentralizarea fiscală, pentru că aceasta este o problemă pe care nu o recunoaștem la nivel public național, generând nervozități în zone dezvoltate economic, cum este Timișul, și mari clivaje față de zone care trăiesc mai mult pe asistența de la stat, aceasta fiind, de cele mai multe ori, orientată politic', a detaliat Cristian Diaconescu.
În al patrulea rând, popularii menționează eliminarea sistemului birocratic prin regionalizare. 'Trăim cu două-trei structuri administrative în fiecare județ în zona agriculturii, de exemplu, cu reprezentante ale instituțiilor centrale, ale Ministerului de Interne, de exemplu, sau al Mediului, cu activități redundante sau care se suprapun. În condițiile în care vom avea 8-10 regiuni, evident că simplificarea sistemului decizional la nivelul comunităților, va fi un mare câștig pentru România modernă', a punctat Diaconescu.
Diaconescu a mai subliniat că dacă ne dorim ca într-adevăr să avem o regionalizare a României, care să fie benefică țării, este nevoie de un real consens politic.
Fostul ministru al Justiției a mai menționat faptul că șansa noastră, ca nație, este că nu avem o gândire radicală, fanatică și că la noi, extremiștii devin amuzanți, sunt simpatizați o perioadă, după care cad în necesarul derizoriu și nu primesc susținere publică.
