Sistemul
medical românesc a dat de multe ori greş. Situaţia este una
dramatică, iar în unele cazuri doctorii sunt acuzaţi de
nepăsare. La emisiunea ?Live cu Anca Florea?, de la News FM,
părinţii unui copil care au avut de suferit din cauza erorii
medicale au încercat să avertizeze şi alţi părinţi de
riscurile la care se expun în spitalele româneşti şi să
ofere sfaturi despre cum se poate trece prin astfel de situaţii.
Gina
şi Nansi Lungu, sunt părinţii lui Sebastian. ?Un copil care s-a
născut din mai multe neatenţii/greşeli la stadiul de legumă,
într-o strangulare cu cordonul ombilical. Un copil care de 11
luni suferă fără încetare şi care în fiecare zi
trăieşte un chin continuu?.
"Când s-a născut era moale ca o cârpă"
A
fost o neatenţie a celor ce puteau preveni. ?Toate lucrurile
păreau că decurg normal. Ecografia înainte de naştere este
opţională. Nu mi s-a făcut la internare, iar ultima ecografie
făcută pentru a vedea dacă există sau nu circulară de cordon nu
arăta aşa ceva, astfel că se putea naşte pe cale naturală. Se
poate ca din cauza travaliului prelungit să se fi produs această
înfăşurare. Am avut un travaliu de 14 ore, faţă de 10-11
ore maxim la primul copil. Sebastian, când s-a născut, era
moale ca o cârpă, vânăt. A avut nota 1, a fost
resuscitat 20 de minute şi în urma resuscitării a obţinut
nota 4, necompatibilă cu viaţa?, a povestit Gina.
Surdo-mut timp de cinci luni
Unii
medicii nu i-ar fi dat nicio şansă lui Sebastian, iar Nansi a
povestit că cea mai sinistră replică de consolare a fost: ?Nu-i
nimic. O să faceţi altul?. Familia Lungu s-a luptat însă
pentru Sebastian, şi încet-încet a început să îl
repună pe picioare. ?Timp de cinci luni nu a văzut şi nu a
auzit. Acum răspunde foarte bine la stimuli vizuali şi auditivi,
după o muncă titanică depusă în fiecare zi. A început
să fie curios. Întoarce capul şi priveşte atent în
direcţia lucrului nou. Totuşi, din punct de vedere al mişcărilor
se află la nivelul unui copil de două luni. În loc să se
joace cu jucăriile preferate, stă pe spate?, spune Gina.
Hrănit 8 ore pe zi cu seringa
Probleme
au fost şi cu hrana, povesteşte Nansi: ?Până nu demult a
mâncat printr-un tubuleţ intordus în stomac prin năsuc,
pentru că nu poate să înghită. Acum tubul este direct în
stomac. Copilul ăsta a fost crescut cu seringa. Un copil mănâncă
de 7-8 ori pe zi, câte o oră. Imaginaţi-vă că împingeţi
8 ore pe zi la o seringă?. Gina l-a completat şi a spus că, pe
când Sebastian era internat la Viena, a făcut ?bătături la
cele două degete pe care le foloseam pe seringă pentru a-i da
lăpticul?.
Sebastian
poate recupera foarte mult, chiar dacă o face foarte încet. A
devenit prezent, curios, zâmbeşte. ?De ziua tatălui meu a
râs pentru prima oară. Ne-am dus fiecare într-o cameră
şi pur şi simplu am plâns. N-ai timp să te bucuri?, a
povestit Nansi, iar Gina a adăugat: ?Deşi progresele lui ne
bucură, nu sunt suficiente?.
Părinţii trebuie încurajaţi să aibă încredere
Cei
doi nu doresc nimănui să treacă nici măcar timp de o lună prin
ce au trecut ei în 11 luni şi se roagă la Dumnezeu ca Sebi să
se facă bine. Ei afirmă însă că, indiferent ce se va
întâmpla, nu se vor face bine şi i-au sfătuit pe
părinţii care se confruntă sau se vor confrunta cu probleme
asemănătoare cum să nu procedeze în anumite cazuri. ?La
început pare că este o strategie bună să cauţi şi să te
informezi. În timp, (n.r. părinţii) ar trebui să se ferească
să devină prea tehnici, pentru că le subminează moralul foarte
serios când văd prin ce au de trecut. Trebuie să conclureze
cu medicii, dar cu o anumită rezervă, care să le dea încrederea
de a merge mai departe?, spune Nansi.
De
asemenea, ?este esenţial să facă ceea ce făceau înainte.
Pentru că încet-încet ajung să nu mai aibă nicio
dorinţă şi ajung să nu se mai bucure nici atunci când fac
lucrul pe care şi-l doreau. Trebuie să fie ajutaţi încât
să aibă măcar 10 minute să vorbească şi despre altceva decât
despre cazul cu care se confruntă?, a adăugat tatăl lui
Sebastian, în direct la News FM.
Planuri de viitor
Tot
el a vorbit şi despre ce urmează acum în viaţa lui
Sebastian: ?Vom merge cu el în Germania să înveţe să
înghită şi în Ucraina să facă kinetoterapie motorie,
să înveţe să îşi folosească mâinile, să se
întoarcă... Urmărim descopririle tehnologice din domeniul
medical. Celulele STEM sunt o variantă, destul de nesigură, dar
înseamnă ceva?.
Reacţia celor din jur
Viaţa
familiei Lungu este făcută din foarte mult plâns. Cum au
reacţionat cei din jur? Unii au sărit în ajutor, alţii s-au
îndepărtat. ?Noi am avut norocul că am fost în
sistemul de învăţământ şi că au existat prietenii
care ne-au ajutat. Majoritatea situaţiilor de acest gen se termină
prin pierderea slujbelor şi prin divorţul părinţilor. Urăsc
statisticile, dar asta spun ele?, zice Nansi, care a făcut şi un
apel: ?Ajutaţi-i pe părinţi cu tot ceea ce se poate. În
perioada respectivă, oricât de normali ar părea, ei sunt
sensibili la orice?. El a dat ca exemplu anularea unei vizite, care
în condiţii normale ar fi întâmpinată cu un
zâmbet, o uşoară mâhnire. ?Nu promiteţi lucruri pe
care nu le puteţi face. O simplă anulare a unei vizite anunţate
poate reprezenta o catastrofă?.
În
acelaşi timp, mai spune el, nu este mereu bine ca părinţii
afectaţi să fie compătimiţi. ?Unii oameni nu au ştiut cum să
reacţioneze şi s-au îndepărtat. Unii au copii de vârsta
lui Sebastian şi am observat că au o reţinere să ne povestească
ce mai fac copilul lor, pentru a ne proteja. Nu mereu ne face bine
acest lucru?, a conchis Nansi.
Antena3.ro