Conform testamentului, acesta a cerut să fie înmormântat la Soroca și să aibă o ceremonie în liniște și modestie, fără discursuri lungi.
"Dacă repatrierea trupului meu va fi imposibilă în mica mea patrie, dau instrucțiuni nepoatei mele, Ana Druță, să-mi incinereze trupul și să ia cenușa în Moldova pentru a o îngropa pe teritoriul Lumânării Recunoștinței. Un mormânt simplu, modest și demn.Moștenitoare a bunurilor mele, precum și a dreptului de a dispune de moștenirea mea creatoare, atât în proză, cât și în teatru și de a primi dobânda datorată în conformitate cu legea, sunt confirmate Anei Druță, conform testamentului făcut la Chișinău, în limba română, la 11.10.2017", se arată în testamentil scriitorului.
Ministerul Culturii a venit cu un mesaj de condoleanţe şi a menţionat că dacă familia regretatului scriitor va decide ca Ion Druță să fie înhumat acasă, în Moldova, autoritățile vor acorda suportul necesar, conform Publika.md.
"Mesagerul Moldovei în lume, atunci când limba și cultura noastră erau prigonite la ele acasă"
"Ion Druță a fost mesagerul Moldovei în lume, atunci când limba și cultura noastră erau prigonite la ele acasă. A luptat pentru limbă și alfabet încă din anii '60. A descris satul moldovenesc, satul drag inimilor noastre, ca nimeni altul. Ion Druță a adus prin cărțile sale multă dragoste pentru valorile morale ale neamului nostru, pentru viața și munca țăranilor, pentru limba noastră vie și bogată. Îl vom reciti cu drag și îi vom privi spectacolele cu multă emoție și de azi înainte." - a transmis preşedintele Maia Sandu, într-un mesaj pe Facebook.
Ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928, comuna Horodişte, fostul judeţ Soroca, azi în raionul Donduşeni. Cele dintâi povestiri îi sunt publicate la începutul anilor ’50. Primul volum de schiţe şi nuvele „La noi în sat” vede lumina zilei în 1953.
Ca dramaturg, este autorul unui şir de piese montate cu succes atât în RSSM, cât şi pe scenele multor teatre din fosta URSS şi din străinătate: Casa mare (1961), Doina (1968), Păsările tinereţii noastre (1971), Horia (1973), Frumos şi sfânt (Sfânta sfintelor 1974), Cervius divinus (1975), Întoarcerea ţărânei în pământ (Plecarea lui Tolstoi; 1978), Apostolul Pavel (1996) şi multe altele.
Ion Druță deţine titlurile de Scriitor al Poporului (1988), membru de onoare al Academiei Române (1990) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992).
