De sute de ani, oamenii folosesc expresii precum „muzician cu har” sau „inteligenţă înnăscută”, care sugerează că talentul este o caracteristică genetică pe care unii o au, iar alţii nu. Însă descoperirile recente arată că sursa abilităţilor oamenilor este mult mai interesantă şi complexă. Toate trăsăturile fizice sau psihice ale oamenilor reprezintă un proces de dezvoltare, inclusiv a genelor.
În urmă cu un secol, oamenii de ştiinţă priveau genele ca pe nişte roboţi şi mulţi dintre noi am rămas cu aceeaşi idee. În ultimii ani însă, cercetatorii au reuşit să demonstreze că ereditatea se află într-un proces de continuă dezvoltare. Cercetătorii au realizat că genele umane interacţionează cu mediul înconjurător.
„Factorii genetici nu pot fi studiaţi separat de mediul lor”, a declarat Michael Meaney, profesor la Universitatea McGill din Canada. O părere asemănătoare are şi Patrick Bateson, profesor la Universitatea Cambridge. „Fiecare individ are capacitatea de a se dezvolta diferit”, este de părere cercetătorul. Inteligenţa, personalitatea, capacităţile fizice, toate acestea sunt determinate de modul în care ne trăim viaţa.
Asta nu însemnă însă că genele nu au o importanţă semnificativă. Fiecare om este diferit şi se naşte cu anumite capacităţi, însă cercetările recente arată că aceste abilităţi pot fi dezvoltate. Noua teorie a cercetătorilor va avea nevoie de foarte mult timp pentru a fi înţeleasă şi pentru a prinde rădăcini în mintea oamenilor, mai ales că, timp de zeci de ani, ne-a fost indusă ideea că ne naştem cu un nivel de inteligenţă fix şi că majoritatea oamenilor sunt mediocri.
Inventatorul noţiunii de IQ (intelligence quotient), Alfred Binet, definea inteligenţa drept „un set de competenţe în dezvoltare”, aminteşte Robert Sternberg, profesor la Universitatea Tufts din SUA. „Persoanele cu rezultate academice de excepţie nu se nasc neapărat mai deştepte decât celelalte, ci muncesc mai mult şi au mai multă auto-disciplină”, consideră şi cercetorii Mihaly Csikszentmihalyi, Kevin Rathunde şi Samuel Whalen.
Aceeaşi regulă poate fi aplicată şi talentului. Numai astfel se poate explica de ce sportivii sau artiştii din ziua de azi sunt mai talentaţi decât generaţiile precedente. Cu toate acestea, ar fi o naivitate să credem că oricine poate face absolut orice. Noile studii ne arată însă că este o prostie la fel de mare să credem că majoritatea oamenilor se nasc mediocri şi limitaţi.
Capacităţile fizice sau psihice ale oamenilor nu sunt bătute în cuie. Sunt maleabile şi pot fi modelate. Cu modestie şi determinare, orice om poate realiza fapte mari, conchide autorul cărţii "The Genius in all of us".
