Aleksandr Soljeniţîn s-a născut în 1918 în Caucazul rusesc. După ce a luptat pe fronturile celui de-al doilea război mondial, a fost arestat în 1945, pentru că pusese la îndoială talentul de comandant militar al lui Stalin. Timp de opt ani, Soljeniţîn a trăit sub teroarea din sistemul lagărelor sovietice, căruia avea să-i dea numele de "Arhipelagul Gulag". După eliberare, el şi-a relatat experienţa în mai multe scrieri din care doar câteva au putut fi publicate legal, după "destalinizarea" din timpul lui Nikita Hruşciov.
De la sfârşitul anilor 60, lucrările lui Soljeniţîn nu au mai fost tipărite decât clandestin în propria sa ţară, dar au cunoscut un succes uriaş în străinătate. Distins cu premiul Nobel în 1970, scriitorul a fost expulzat, patru ani mai târziu, din Uniunea Sovietică, şi i s-a retras cetăţenia. Exilat în Germania, Elveţia şi Statele Unite, el a rămas un disident care nu a ezitat să critice Occidentul pentru obsesia bunurilor materiale şi lipsa spiritualităţii.
Soljeniţîn nu a revenit în Rusia decât în 1994, după destrămarea Uniunii Sovietice, dar nu a fost prea mulţumit de ce a găsit în ţara natală. El a pledat consecvent pentru valorile morale tradiţionale şi a criticat evoluţia Rusiei post-sovietice, în care locul comuniştilor a fost luat de afaceriştii şi politicienii corupţi. Spre surprinderea foştilor disidenţi, Soljeniţîn îl aprecia, totuşi, pe Vladimir Putin, pe care l-a primit de mai multe ori şi care l-a distins, anul trecut, cu Premiul de Stat. Putin a calificat decesul scriitorului drept "o mare pierdere pentru întreaga Rusie", fără a menţiona rolul său în dezvăluirea crimelor comunismului sovietic.
Actualul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a descris pe Soljeniţîn ca pe "unul din cei mai importanţi gânditori, scriitori şi umanişti ai secolului 20". Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a amintit că Soljeniţîn a fost "unul dintre primii care au condamnat cu voce tare caracterul inuman al regimului stalinist".
În străinătate, preşedintele Nicolas Sarkozy a omagiat "una din marile conştiinţe ale Rusiei în secolul 20", iar cancelara Angela Merkel - pe "moralistul fără teamă, angajat pentru drepturile omului".
Foştii disidenţi au elogiat rolul crucial al lui Soljeniţîn în rezistenţa împotriva puterii sovietice. Dar tinerii ruşi care nu au cunoscut viaţa sub regimul comunist au primit vestea decesului său cu o indiferenţă aproape generală.
Antena 3
