Guvernul a alocat, miercuri, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului resursele financiare cu care să se realizeze studiile tehnice necesare restaurării fostei închisori de la Râmnicu Sărat.
Conform proiectului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, finalizarea lucrărilor de reabilitare sunt programate pentru anul 2016.
"Prin acest proiect, IICCMER şi-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, Memorialul Râmnicu Sărat va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare şi turistice şi va găzdui vizitele a numeroase personalităţi din viaţa publică românească şi internaţională", se arată într-un comunicat remis miercuri de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.
Fosta închisoare de la Rîmnicu Sărat se află în administrarea IICMER din anul 2007. În decembrie 2012, IICCMER a reuşit, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului şi al altor factori guvernamentali, achiziţionarea ultimei suprafeţe de teren care să permită demararea proiectului, de a transforma închisoarea de la Râmnicu Sărat în Memorial.
Oficialii din Râmnicu Sărat consideră oportună transformarea fostei închisori în memorial.
"Este un obiectiv turistic care trebuie păstrat şi reactivat pentru a ţine vie memoria celor care au trăit vremurile respective. Sunt câţiva ani de când Institutul încearcă sa reabiliteze spaţiile, unele fiind în stare avansată de degradare, mă bucur că actualul Guvern a luat în serios problema ănchisorii de la Râmnicu Sărat. Memorialul de la Sighet adună anual un număr important de vizitatori, astfel că ne aşteptăm ca la Râmnicu Sărat, fiind mai aproape de Bucureşti, să fie şi mai mulţi vizitatori, ceea ce pentru oraş poate înseamna un beneficiu", a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX viceprimarul oraşului Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan.
Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost dată în folosinţă la sfârşitul secolului XIX şi a funcţionat până în anul 1963. Aici, au fost închişi ca deţinuţi politici ţăranii originari din zona Buzăului care nu şi-au plătit cotele obligatorii sau cei care se opuneau colectivizării, membrii partidelor istorice (PNŢ şi PNL) din împrejurimile Râmnicu Sărat şi Buzăulu.
La închisoarea din Râmnicu Sărat au fost întemniţaţi şi liderii Partidului Naţional Ţărănesc Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Ion Diaconescu, Victor Rădulescu Pogoneanu, precum şi foştii miniştri Ion Petrovici şi Petre Tomescu.
În perioada în care a funcţionat ca închisoare politică (1948 - 1963) caracteristicile regimului de detenţie de la Râmnicu Sărat au fost izolarea, înfometarea şi bătaia deţinuţilor politici de către gardienii şi comandantul penitenciarului, Alexandru Vişinescu.
Închisoarea a fost desfiinţată în aprilie 1963, la o lună după moartea lui Ion Mihalache.
