Aceste imagini incredibile suprinse în anul 1930 arată copii suspendaţi în cuşti agăţate de ferestrele apartamentelor părinţilor lor.
Stând în aceste cuşti concepute doar din plasă, bebeluşii erau complet expuşi elementelor din afară.
Incredibil, dar consiliul din Londra a propus să fie create cuşti în afara clădirilor, astfel ca nou născuţii să beneficieze din plin de aer proaspăt şi soare.
Cuştile au fost de asemenea distribuite membrilor Clubului Copiilor Chelsea, care trăiau în blocuri înalte şi nu aveau grădină.
Ideea a fost brevetată în America în 1922 ca un mijloc de a ajuta părinţii care locuiesc în oraşe, şi care nu beneficiază de mult spaţiu.
Beneficiul acestora s-a declarat a fi aer proaspăt, cameră pentru joacă şi loc de culcare.
Brevetul a fost depus în 1922 de către Emma Read, de la Washinton, şi fost abordat anul următor.
Cuştile brevetate dispuneau de asemenea de acoperişuri puţin înclinate, care se suprapuneau, concepute pentru a proteja copiii de zăpadă sau ploaie.
