Ulterior, aceasta a susţinut o conferinţă de presă la Stockholm, în cadrul căreia a vorbit despre subiectele abordate în opera sa şi a răspuns întrebărilor adresate de jurnaliştii prezenţi.
"Nu-mi vine să cred că e vorba chiar despre mine", a declarat Herta Muller. "Este greu să faci faţă unui asemenea eveniment", a continuat aceasta.
Întrebată despre influenţele pe care opera sa le are, Muller a declarat că a trăit 30 de ani în dictatură, astfel că amprenta comunismului este prezentă în toate cărţile sale.
"Autorii nu-şi caută întotdeauna temele, ci temele le găsesc pe ei", a afirmat scriitoarea.
HERTA MULLER, DUPĂ CÂŞTIGAREA PREMIULUI NOBEL
Juriul care a acordat Hertei Muller premiul Nobel şi-a motivat decizia prin ?densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor".
Presa din România a criticat aspru opera scriitoarei, însă, în afara ţării de origine, Herta Muller a fost foarte bine primită. Lucrările ei au fost apreciate atât în Germania, cât şi în alte state europene, mai scrie Associated Press.
HERTA MULLER: NU MĂ AŞTEPTAM SĂ CÂŞTIG PREMIUL NOBEL
Mircea Cărtărescu: "Acest premiu suprem aparţine puţin şi literaturii române"
La scurt timp de la anunţul potrivit căruia Herta Muller a câştigat premiul Nobel, au început să apară şi reacţiile oamenilor de cultură români. Mircea Cărtărescu a declarat că este ?absolut fericit pentru premiul acordat azi Hertei Muller, o fiinţă extraordinară şi o mare scriitoare?, informează Mediafax.
?Nu-mi vine să cred că ne cunoaştem, că am fost la câteva evenimente împreună, că am dat chiar interviuri împreună, anul trecut, în Suedia".
Cărtărescu susţine că reuşita Hertei Miller este şi reuşita României. "Acest premiu suprem aparţine puţin şi literaturii române", a declarat scriitorul. "Herta e româncă în aceeaşi măsură în care e nemţoaică, la fel ca toţi scriitorii germani proveniţi din România".
Muller s-a născut în apropiere de Timişoara, în 1953, într-o familie de şvabi expropriaţi de comunişti. A studiat germanistica la Timişoara şi a lucrat ca educatoare şi traducătoare. După ce a intrat în atenţia Securităţii, Muller a fost expediată pentru reeducare într-un "mediu muncitoresc sănătos" la întreprinderea "Tehnometal".
În urmă cu 20 de ani, a emigrat în Germania, care a propus-o pentru premiul Nobel, în 1999, 2008 şi 2009.
Printre operele cele mai importante se numără Încă de pe atunci Vulpea era Vânătorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger), Animalul inimii (Herztier), biografia Regele se-nclină şi ucide (Der König verneigt sich und tötet) şi Este sau nu este Ion, 2005.
Antena3.ro
