Gaudeamus, cel mai important târg de carte din Europa de Est

Târgul Internaţional Gaudeamus ? Carte de învăţătură şi-a deschis porţile miercuri, 19 noiembrie, pentru a XV-a oară. O aniversare strâns legată de cei 80 de ani de existenţă ai Societăţii Române de Radiodifuziune, organizatorul târgului. Anul trecut, numărul de vizitatori a trecut de 90.000, în cinci zile. Anul acesta, în primele trei zile, cei 400 de participanţi la Gaudeamus au primit circa 50.000 de vizitatori, iar sâmbătă şi duminică sunt aşteptaţi alte zeci de mii.
Felicia Mardale, consilier de relaţii publice în cadrul evenimentului, a declarat pentru Antena3.ro că organizatorii se mândresc cu creşterea constantă în lumea târgurilor de carte: ?Putem considera că ne aflăm pe picior de egalitate cu târgurile de prestigiu de la Geneva şi Leipzig, dominând astfel regiunea Europei de Est.? Lumea citeşte, de la mic la mare, vizitatorii o dovedesc ? sunt elevi de şcoală aici, tineri, pensionari. Se cumpără, se asistă la lansări de carte şi colecţii, la prezentări de ofertă, dezbateri sau momente artistice.
Ce aduce nou ediţia cu numărul XV? Gaudeamus pune la dispoziţia profesioniştilor ?Bursa de contacte Gaudeamus?, un spaţiu interactiv, conceput pentru facilitarea comunicării între profesionişti ? scriitori, editori, traducători şamd. Este conceput şi ca instrument suplimentar de promovare a imaginii partenerilor târgului, inclusiv prin organizarea de evenimente culturale - întâlniri, dezbateri, mese rotunde, schimburi de idei. Pentru cei 400 de participanţi, există două premii, acordate pe baza votului jurnaliştilor: Trofeul GAUDEAMUS şi ?Cea mai râvnită carte a târgului?.
Un eveniment de seamă este Seminarul cu tema ?Multilingvismul şi anul european 2008 al dialogului intercultural", organizat sub deviza ?Limba Europei este traducerea" (Umberto Eco), în zilele de 21 şi 22 noiembrie 2008, la Sala Cupola. Ce îşi propune acest seminar este să promoveze schimburile internaţionale de cultură şi literatură, să comunice valorile limbii, literaturii şi culturii române în Europa şi a culturilor şi literaturilor europene în România, dar, mai ales, să arunce o privire din interior asupra traducerii în şi din limba română. Evenimentul a fost înscris de Comisia Europeană în Anul European al Dialogului Intercultural 2008.
În aceeaşi arie, în spaţiul ?bursa de contacte? a fost lansat ?Apelul pentru o politică europeană a traducerii", manifest iniţiat cu ocazia ?Stărilor generale ale multilingvismului" reunite la Sorbona în 26 septembrie 2006, şi strângerea de semnături pentru susţinerea iniţiativei.
Unul dintre cele mai importante momente ale manifestării a fost marcat de lansarea mult-aşteptatei lucrări semnate Nicolae Manolescu, ?Istoria critică a literaturii române?, volum la care a lucrat timp de un sfert de veac. Criticul a declarat că pentru realizarea volumului s-a revizuit pe el însuşi: ?Această carte este expresia unei subiectivităţi. Nu o subiectivitate goală, nu este un moment de furie. M-am revizuit în primul rând pe mine însumi, fără a avea pretenţia de a revizui literatura." Pentru a scrie cea de-a doua parte a Istoriei, din care jumătate face referire la literatura de după cel de-al doilea Război Mondial, Manolescu spune că a fost nevoit să îşi depăşească propriile prejudecăţi. Pe de altă parte, ?Există o obligaţie de politeţe faţă de cei care au scris înaintea noastră despre literatură. I-am citat pe toţi criticii şi istoricii dinaintea mea. Mi s-a părut o formă de politeţe. Lumea nu începe niciodată cu noi", a explicat criticul. ?Acelaşi scriitor nu este acelaşi pentru două generaţii diferite. Nu putem citi chiar cum vrem. Există nişte standarde. (...) Am scris această carte cu foarte mare plăcere şi m-aş bucura dacă cititorul o va citi cu aceeaşi plăcere. (...) Sper că am scris o carte care este menită să vă aducă bucurie. Vreau să fie o carte vie", a concluzionat Nicolae Manolescu.
Ella Moroiu, Antena3.ro