De pildă, în urmă cu un secol, "Dobrogea Jună” publica, chiar înaintea scrutinului, întrebări adresate reprezentanţilor regiunii în forul legislativ. Obiectul întrebărilor era cât se poate de divers, mergând de la "deposedările de pământ”, până la alimentarea cu apă, funcţionarea bării comunale şi plata datoriilor Constanţei.
Alte întrebări erau "În al cui folos s-a construit bulevardul dinspre vii?”, "Unde e şoseaua care s-a construit anul trecut spre Mamaia şi al cărei cost s-a urcat la 180.000 de lei?” sau "Care e traiul pe care îl duc veteranii din Dobrogea şi ce a făcut Guvernul pentru ei şi pentru ultimul lor preşedinte?”.
În acelaşi ziar, un candidat independent la Colegiul II Cameră apela la sensibilitatea alegătorilor, criticând candidaţii de partid şi modul în care îşi făceau campanie. "N-am după mine, nici împărţite prin mahalale, cete de bătăuşi plătiţi, cari să convingă pe alegători”; "N-am partizani de aceia pe cari să-i port cu minciuni în opoziţie şi pe care să-i ghiftuiesc când va fi să viu la... putere”. "Am în schimb inima oamenilor de treabă care au ţinut să mă onoreze propunându-mă la Tribunal”, asigură independentul, încheind cu formula: "Partidul meu îl formează toţi oamenii de bine, de inimă şi de convingeri din provincia aceasta”.
În 9 noiembrie 1912, "Neamul Românesc” titra: "Alegeri libere!”, notând într-un editorial că "În clipe mari, cu oameni mari alegerile trebuie să dea, desigur, un mare exemplu de moralitate”.
În aceeaşi publicaţie, Nicolae Iorga scria, după alegeri: "Alegerile care se încheie au fost, dacă nu libere, căci toată administraţia s-a amestecat, şi făţiş, în ele, măcar alegeri liniştite. Se datoreşte oare asta unei concepţii mai înalte, unei valori morale superioare a celor care le-au condus şi a domnului ministru de Interne în special?"
