„Suntem cu toţii rezultatul unei raţiuni care traversează întreaga existenţă, de la planete până la ultimul fir de nisip. Singura noastră raţiune este să fim în acord cu intenţia primă a creaţiei, indiferent de modul în care ne interpretăm originea”, afirmă profesorul Dulcan în cea mai recentă carte a sa, intitulată ”Creierul și Mintea Universul”.
Creierul și Mintea Universului, cuvinte care sunt împământenite bine în conștiința umană, iar fără de care universul ar fi doar bulgăre de zăpadă rostogolit la infinit.
Cea mai recentă carte semnată de profesor doctor neurolog Dumitru Constantin Dulcan reprezintă, cu desevărșire, un moment mult așteptat de către cititorii cărții profesorului, dar și de oamenii care așteptată să pătrundă în acest univers cu mintea și sufletul deopotrivă, alături de scriitorul, medicul, și înainte de toate acestea, alături de omul Dumitru Constantin Dulcan în această călătorie spirituală și științifică totodată.
Există ceea ce religiile au numit Dumnezeu
Profesorul și scriitorul Dulcan a precizat în cadrul unei conferințe joi seară, despre principalele teme pe care le abordează în carte, teme bine documentate cu o solidă bază științifică, dar și elemente strâns legate de propria experiență a omului și a scriitorului Dulcan.
„Mi-am pus întrebări de când eram mic, așa cum spun eu, de când stăteam în cămășută pe lângă mama care țesea. Am sesizat că dincolo de condiția noastră fizică există o transcendere. Șansa vieții mele nu a mai fost numai cultura sau experiența profesională, ci și faptul că cineva de acolo de sus mi-a oferit acele experiențe care proveneau dintr-o lume a misterului. În momentul acela am putut concluziona. Da, există ceea ce religiile au numit Dumnezeu. Fără dubiu. Am încercat să demonstez și în cartea aceasta și încelelalte cărți pe care le-am scris de-a lungul timpului”, a precizat profesorul Dulcan în cadrul conferinței.
În ceea ce privește temele abordate în noua sa carte, scriitorul Dulcan are în vedere teme care sunt la ordinea zilei în viața cotidiană actuală, prin care religia în lumea modernă, codul etic al creierului și noua spiritualute, știința care înfrumusețează femeia ș.a.m.d.
„Dacă în inteligența materiei am demonstrat existența unor conduite la nivel uman, în această carte am adus în discuție altfel de elemente în care inteligența domină comportamentul lor.
Am dorit să abordez câteva teme care astăzi sunt la ordinea zilei în lumea noastră. Un capitol este adresat sexulului feminim și anume, remediile naturale în care am făcut o sinteză a remediilor naturale. Un alt capitol se referă la conștiință, conștiență și minte, deoarece se fac mari confuzii am încercat să fac o distincție cât mai clară între acestea. În ceea ce privește religia foarte mulți autori spun că nu pot susține ideea de dumnezeu deoarece n-au argumente, am spus, eu am”, relatează scriitorul Constantin Dulcan.
În ceea ce privește alimentația și noile discuții despre hrana viitorului și prezentului, profesorul Constantin Dulcan afirmă că se discută din ce în ce mai mult de aportul legumelor și fructelor proaspete și din ce în ce mai puțin de aportul cărnii.
„Putem discuta în clipa de față de reîntinerire. Eu ca neurolog am învățat și am văzut cu vârsta partea din creier care răspunde personalității noastre se atrofiază. De asemenea, este extrem de important modul în care gândim. Știm că avem două categorii de gândire, gândul înseamnă pe de o parte materializarea în idee, în concept, în emoție și în rațiune.
Omul poate vorbi din două motive: lecturi și experiență proprie
Căci fără experiența proprie omul ar fi un neatent în timp, profesorul Dulcan a subliniat faptul că la bază ființei stau atât lecturile, cât și experiența proprie.
„Omul poate vorbi din două motive: Din lecturi și este obligat să rămâi în siajul lor deoarece nu ai experiență proprie. A doua modalitate este experiența proprie. În clipa în care ai ieșit din timp, în clipa în care ai vise premonitorii, atunci te întrebi de unde vin aceste informații. Timpul se scurge altfel”, a precizat profesul.
Eminescu a vorbit cu 30 de ani înainte de Einstein despre relativitatea timpului
„Am scris în această carte despre timp. Am început cu un citat din Emil Cioran: „Eu îmi omor timpul, timpul mă omoară pe mine, și amândoi suntem niște asasini”. Al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez, este faptul că Mihai Eminescu vorbeste despre relativitatea timpului, cam cu 30 de ani înainte de a se vorbi în fizică de Einstein. Am citit că o profesoară din România, pe vremuri, i-a sesizat lui Einstein, că noi, românii, avem un poet care cu mult timp în urmă a vorbit despre relativitatea timpului și a spațiului, iar Einstein a răspuns: „Da, este foarte posibil, dar una este să demonstrezi matematic, alta să afirmi. Așa este. Eminescu a făcut poezie. Amintesc versurile sale: „Căci unde-ajunge nu-i hotar, nici ochi spre a cunoaște, și vremea-ncearcă în zadar din goluri a se naște”. Este extraordinar ce a spus”, a relatat neurologul Constantin Dulcan.
Un alt aspect subliniat de Constantin Dulcan pe care l-a mai precizat în cărțile sale anterioare, sunt visele premonitorii. Acesta a împărtășit publicului o întâmplare care se bazează pe multe dintre ideile pe care acesta le-a dezvoltat în cărțile sale
„Odată cu inima se transferă și o întreagă serie de idei. Eu sunt neurolog și le spun studenților mei că toată conștința noastră e în creier. Vă spun un caz, o fetiță de opt ani i-a dat inima unei fetițe de nouă ani care e ucisă de un criminal și această fetiță începe să o viseze încontinuu pe fata care i-a donat inima, spunându-i cine a ucis și să ducă mai departe acest lucru. Fetița de opt ani a spus familiei că are vise care o sperie și au dus-o la un medic, iar medicul și-a dat seama despre ce este vorba. Inclusiv maniera în care a fost ucisă i s-a transmis prin vise. Creierul este centrul organul către care converg toate informație din periferie. Dar periferia este mult mai departe de creier”, a reiterat profesorul neurolog Dulcan.
Acesta consideră că ar trebui să revizuim toate conceptele pe care vechea societate s-a bazat, toate referințele, tot ceea ce a creat. Începând cu legi, societate, modele sociale, noțiunea de om, energie de religie și judecată.
Incovându-l pe marele gânditor al secolului XX, Karl Popper, profesorul Dulcan a dezvăluit că un sistem social care se bazează pe ură, pe crimă, pe calomnie, pe stigmatizare este un sistem care mai devreme sau mai târziu va dispărea.
În această lume, nu putem decât trăi cu toții sau muri cu toții
Ura, spunea Victor Hugo este iarna inimii. Profesorul Constantin Dulcan, afirmă ideea că ura este, de fapt, cancerul ființei.
„O ură este un câmp, acest câmp rămâne în spațiu. Atâta vreme cât cuvintele au energie, au o entitate, ne urmăresc, în momentul în care cel care le emite, mai devreme sau mai puțin se vor întoarce asupra propriei persoane. Așadar, modul în care vehiculăm cuvinte, modul în care ne adresăm celorlalți, este favorabil existenței sau dimpotrivă”, a amintit Constantin Dulcan.
„Dacă noi găsim înțelepciunea de a ne respecta, nu ni se cere foarte mult. De pildă, religia poate fi înțeleasă redusă la o expresie destul de simplă: „Religia nu ne cere decât să avem bun simț, ideea de a-l respecta pe cel de lângă noi. Este demonstrat că nimeni nu poate trăi singur în lumea asta. Suntem cu toții minți conectate. Această conexiune înseamnă că noi suntem și cauză și efect. Suntem cauza față de cei care ne succed și efectul celor care ne-au precedat. În această lume, nu putem decât trăi cu toții sau muri cu toții”, a conchis profesorul doctor Constantin Dulcan în cadrul conferinței.
Emil Constantinescu despre Dulcan: ”Primele noastre amintiri împreună înseamnă război, moarte și bombardamente”
Fostul președinte, Emil Constantinescu, a fost unul dintre invitații de onoare ai scriitorului Dulcan, care a vorbit atât de omul și autorul Dulcan și a relatat una dintre cele mai frumoase, dar și triste amintiri care i-a unit pe amândoi, și anume: școala.
”Cu 66 de ani în urmă, într-o sală de la etajul I al liceului Brătianu din Pitești, pe ușă scria clasa a opta. În bancă se aflau doi copii de 14 ani, dar pe care viața i-a transformat deja în tineri adolescenți. Ei erau așezați în bancă după catalog și se numeau Constantin Dumitru și Constantinescu Emil. Și în acel moment au plecat spre drumul spre viață. Noi ne-am născut în anul în care a izbucnit cel de-al doilea Război Mondial, iar primele noastre amintiri înseamnă război, moarte și bombardamente. Următoarele amintiri sunt foametea și seceta. Cele care au urmat înseamnă dictatură, teroare și totalitarism”, a precizat fostul președinte al României, Emil Constantinescu.
