Coordonatorul lucrărilor de cercetare, arheologul Daniela Marcu Istrate, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că zidurile bisericii au fost descoperite în timpul unor lucrări de reabilitare a infrastructurii şi a reţelelor de apă şi canalizare din interiorul cetăţii din Alba Iulia.
Ea a spus că arheologii au descoperit zidurile unei biserici creştine şi, după cercetarea întregii ruine, au stabilit că aceasta este cea mai veche biserică creştină din Transilvania, de tradiţie bizantină, construită în jurul anului 1000.
Potrivit sursei citate, în aceeaşi zonă au fost descoperite şi 400 de morminte din perioada medievală, iar scheletele din interiorul acestora vor fi cercetate la Institutul de Antropologie al Academiei Române, după care vor fi reînhumate.
"Această planimetrie, cât şi obiectele descoperite şi contextul stratigrafic în care se află ruina ne ajută stabilim datarea construcţiei în jurul anului 1.000. Demolarea bisericii a intervenit la mijlocul secolului al XI-lea, probabil atunci când s-a iniţiat construirea primei catedrale romano-catolice în imediata apropiere. În momentul de faţă, este cea mai veche biserică creştină din Transilvania, este o clădire sub influenţa arhitecturii bizantine şi va reprezenta un element important în descifrarea prezenţei Bizanţului în teritoriile de la nordul Dunării", a spus Daniela Marcu Istrate.
Potrivit sursei citate, ruinele bisericii descoperite la Alba Iulia vor fi cercetate până în 20 august, după care zona va fi acoperită şi descoperirea va fi marcată la suprafaţă.
Arheologii susţin că biserica ale cărei ruine au fost descoperite la Alba Iulia este ctitoria Sfântului Ştefan, întemeietorul Episcopiei Catolice a Transilvaniei.
