O privire mai atentă asupra celor două obiceiuri ne arată însă că ele datează din cele mai vechi timpuri în cele două teritorii, cu tot cu asemănările care au atras de data asta suspiciunile bulgarilor. Este şi normal ca între datini să existe legături, având în vedere vecinătatea dintre cele două popoare. Mai mult, sărbători similare de celebrare a primăverii găsim şi în Macedonia sau Albania.
În România, cele mai vechi dovezi ale sărbătorii tradiţionale de mărţişor au fost găsite de arheologi la Schela Cladovei, în Mehedinţi, şi datează de acum mai bine de 8.000 de ani. Acolo au fost găsite pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie, culorile a căror împletire simbolizează geneza şi regenerarea vieţii. Mărţişorul este cunoscut în popor drept sărbătoarea tradiţională a primăverii, ocazie cu care femeile primesc mici cadouri legate cu un şnur alb-roşu.
Datina asemănătoare din Bulgaria poartă numele de Martenitsa şi este legată de perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor ţări în anul 681. Atunci apare pentru prima dată împletirea a două fire ? alb şi roşu ? ca simbol care îi fereşte pe oameni de necazuri. Ca şi la români, martenitsa se poartă din prima zi a lunii martie. De cele două fire răsucite între ele se agaţă monede sau mărgele, ca o amuletă protectoare împotriva spiritelor rele.
O altă sărbătoare pe care bulgarii ne-au acuzat că le-am furat-o este cea a Babei Marta, echivalentul Babei Dochia, la noi. Aceasta este una dintre cele mai îndrăgite datini din calendarul popular bulgăresc, făcând referire la o bătrână care îşi schimbă dispoziţia de la o zi la alta. Atunci când Marta zâmbeşte, soarele străluceşte pe cer, iar atunci când este supărată, vremea urâtă îşi face simţită prezenţa.
Antena3.ro
