După 100 de ani de promovare a vieţii la sat chiar în centrul Capitalei, prin Muzeul Ţăranului Român, a venit şi rândul orăşenilor să fie şi ei imortalizaţi într-un muzeu dedicat evoluţiei lor. Modificările din mediul urban, de la alimentaţie, ţinută şi atitudine până la boli, prostituţie şi obiceiuri culturale sunt principalele criterii pe care trei cercetători au încropit Muzeul Naţional de Antropologie Urbană. În aşteptarea unei hotărâri de guvern care să consfinţească proiectul, şi care poate fi dată în maximum patru ani, istoricul Adrian Majuru, antropologul Ioan Oprescu şi fostul membru din consiliul de administraţie al Muzeului Peleş, Florin Filip, recuperează identitatea bucureştenilor de-a lungul a sute de ani.
Vizitatorii aproape că vor intra într-o maşină a timpului şi vor putea trăi într-un colţ al vechiului Bucureşti. Totul va porni de la craniile răposaţilor anonimi din Capitală, ţinute acum în Institutul de Cercetare Antropologică ?Dr. Francisc Rainer". După fotografiile vremii respective, specialiştii vor face mulaje, transformându-le în figuri. Apoi povestea se completează prin decor, costume şi alte accesorii.
Citiţi articolul complet în Adevărul
