Arhitectura. Factorii materiali, alături de politică, filosofie şi de stilurile artistice din diferite epoci şi culturi au condus la apariţia unei diversităţi de monumente. Menhirele şi monoliţii din piatră, drumurile romane, piramidele, teatrele greceşti, zgârie-norii americani sau turnul Eiffel sunt tot atâtea dovezi ale creativităţii umane. Primele locuinţe folosite de oameni erau temporare şi mobile, reflectând stilul de viaţă nomad, de tipul vânător-culegător. Principalele materiale de construcţie erau pielea de animale, oasele, lemnele, lutul şi nămolul. Cele mai vechi adăposturi descoperite datează de acum 500.000 de ani, fiind construite lângă Chichibu (Japonia), iar cel mai vechi sanctuar, cel de la Gobekli Tepe datează din 9.000 îHr.
Piramidele. Construirea succesivă a mastabelor, descrescătoare ca mărime, a dat naştere primei piramide, în preajma anului 2.700 î.Hr.
Hagia Sofia, construită de bizantini, a devenit o sursă de inspiraţie pentru crearea unui stil nou: moschee cu dom central.
Arhitectura Chinei imperiale este una dintre cele mai impozante din lume. Marele Zid Chinezesc are 2400 km şi este vizibil din spaţiu, iar mausoleul primului împărat chinez, Qin Shi Huang, are mărimea unui orăşel.
Stilul gotic a apărut în Franţa, în anul 1144, şi a dominat arhitectura Europeană în următorii 400 de ani. Palatul Dogelui din Veneţia, Capela Colegiului Regal din Cambridge sau Catedrala de la Amiens sunt doar câteva dintre monumentele relevante pentru acest stil.
Barocul, răspândit mai ales de iezuiţi, a devenit stilul arhitectural predominant în Europa continentală, după 1600.
Secolul XX a constituit epoca marilor inovaţii arhitecturale, odată cu utilizarea calculatorului în proiectarea arhitecturală. Curbele Muzeului Guggenheim din Bilbao au fost realizate cu ajutorul programului informatic CATIA, elaborat iniţial în scopul proiectării avioanelor.
Literatura. Naraţiunile orale au prelevat la începuturile culturii civilizaţiilor, realizând comunicarea între generaţii, dar şi popoare, şi contribuind în plus, la edificarea societăţilor.
Sumerienii şi egiptenii au inventat primele sisteme de scriere în aproximativ 3500 î.Hr.
Epopeea lui Ghilgameş este cea mai veche creaţie literară cunoscută. Fragmente diverse înregistrate în mai multe limbi sugerează că legendele din Orientul Mijlociu erau larg răspândite şi foarte populare, fiind probabil povestite constant în numeroase regiuni şi ulterior consemnate.
Antichitate ? epopeile lui Homer sunt considerate cele mai vechi opere literare ale Antichităţii. |n Grecia, legendele mitice au fost transmise din generaţie în generaţie, ca şi culturile anterioare.
Renaşterea s-a raportat la cultura Antichităţii şi la practicile ei academice. Italia şi Anglia au fost liderii culturali ai Renaşterii. ?Romeo şi Julieta? sau ?Divina Comedie? sunt două dintre poveştile nemuritoare ale omenirii. Niciun text scris de mâna lui Shakespeare nu a ajuns până la noi De aceea ideea că el nu a existat vreodata continuă să îşi găseasă susţinători.
Iluminismul a educat publicul în spiritul toleranţei, umanismului, raţionalismului şi egalităţii între oameni. Literatura romantică a promovat libertatea fanteziei, empatia şi lupta pentru libertate. Poveştile lui Hans Christian Andersen - ?Hainele noi ale împăratului? sau ?Răţuşca cea urâtă?, ?Frankenstein? al lui Mary Shelley sau ?Stăpânul inelelor? al lui J.R.R.Tolkien furnizează şi astăzi material pentru adaptări literare, opere şi filme.
După 1945, literatura şi teatrul au devenit instrumente politice. ?Fahrenheit 451? de Ray Bradbury sau 1984 sau ?Ferma animalelor? al lui George Orwell sunt doar câteva dintre romanele care satirizează controlul societăţii.
Piaţa globală de carte şi spiritul comercial tot mai pronunţat influenţează literatura de astăzi. Campaniile publicitare însoţesc apariţia unor noi titluri, fiind urmate de ecranizări cinematografice, adaptări radiofonice sau cărţi audio. ?Harry Potter?, ?Codul lui Da Vinci? sau ?Amurg? sunt titluri despre care oricine a auzit, indiferent în ce colţ al lumii locuieşte.
MAREA ENCICLOPEDIE A CUNOAŞTERII include şase volume care însumează peste 500 de pagini şi prezintă informaţii esenţiale din toate domeniile majore ale vieţii sociale şi economice, ştiinţei, tehnologiei, filozofiei, artei, muzicii şi religiei. Indispensabilă în orice casă, bibliotecă sau birou, ENCICLOPEDIA CUNOAŞTERII rezumă cele mai importante idei, descoperiri şi realizări ale inteligenţei umane, pe parcursul a mii de ani de dezvoltare a civilizaţiei umane, explicând importanţa lor pentru progresul şi confortul cotidian.
Pachetul ziar + volumul V al ?Marii Enciclopedii a Cunoaşterii ? ?ARTĂ ŞI LITERATURĂ? costă 14.9 lei şi se distribuie împreună cu ediţia din 5 iunie a Financiarului.
Succesiunea volumelor este următoarea:
1. Volumul 1 - UNIVERSUL şi PAMÂNTUL (vineri, 8 mai)
2. Volumul 2 ? ŞTIIN}Ă şi PROGRES ( vineri, 15 mai)
3. Volumul 3 - SOCIETATE şi ECONOMIE (vineri, 22 mai)
4. Volumul 4 - RELIGIE şi FiLOZOFIE (vineri, 29 mai)
5. Volumul 5 ? ARTĂ şi LITERATURĂ (vineri, 5 iunie)
6. Volumul 6 - LUMEA ASTĂZI (vineri, 12 iunie)
MAREA ENCICLOPEDIE A CUNOAŞTERII este cea mai nouă colecţie editorială lansată de Financiarul, după MAREA ISTORIE ILUSTRATĂ A LUMII şi DESCOPERĂ LUMEA (2008). Pe lângă acestea, Financiarul a oferit cititorilor săi deopotrivă literatură de business şi de înţelegere a relaţiilor politico-economice internaţionale: ?Gândeşte ca un campion? şi ?Eşecul în afaceri. 10 reguli de urmat?, ?Putin şi noua Rusie?. Lor li se adaugă colecţia de articole Harvard Business Review şi Ghiduri Turistice Vizuale. Financiarul este editat de Media Casa Press, o companie a INTACT MEDIA GROUP.
Financiarul.com
