Armindenul este sărbătoarea populară dedicată zeului vegetaţiei, protector al cailor, vitelor, holdelor semănate, viilor şi livezilor, cu dată diferită de celebrare în Calendarul popular. În Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova este celebrat la 1 mai, iar în Muntenia şi Moldova la 23 aprilie. Obiceiurile caracteristice zilei de Arminden sunt: împodobirea cu ramuri verzi a porţilor şi caselor, a intrărilor în adăposturile vitelor şi în alte anexe gospodăreşti pentru protecţia oamenilor şi animalelor de forţa distrugătoare a spiritelor malefice; organizarea petrecerilor câmpeneşti la iarbă verde, în pădure, la vii sau livezi, unde se mânca miel fript şi se bea vin roşu amestecat cu pelin pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli, semănarea primelor cuiburi de fasole şi de castraveţi.
Armindenul se consideră început de vară şi limită până când se mai poate semăna porumbul. Obiceiul prinderii de ramuri verzi sau al împlântării Pomului de Mai a fost amestecat cu tradiţia inspirată de episodul uciderii pruncilor de către Irod, din Noul Testament. Potrivit legendei, după ce ar fi tăiat o zi întreagă capetele copiilor, Irod ar fi pus seara, ca semn, o ramură verde la locuinţa la care au ajuns şi de unde urma să înceapă a doua zi măcelul.
Dar, în timpul nopţii, oamenii au pus ramuri verzi la toate casele, înşelându-l pe Irod şi salvând astfel pe pruncul Iisus. S-a ajuns astfel ca, prin analogie, ramurile verzi puse de Arminden să simbolizeze alungarea spiritelor rele de la gospodăriile oamenilor.
Rompres
