EXCLUSIV ANTENA3.RO // Criticul literar Alex Ştefănescu este unul dintre cei mai importanţi critici din literatura română. S-a născut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj şi este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Din 1990 este redactor la România literară, iar în 1995 a devenit redactor-şef al acestei reviste. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1977. A publicat în jur de 5.000 de articole de specialitate şi mai multe cărţi, printre care se detaşează "Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)", apărută în 2005.
Antena3.ro vă propune în continuare un interviu cu Alex Ştefănescu despre chestiuni de actualitate legate de literatura română:
Antena3.ro: Din postura dvs. de critic literar, ce diagnostic aţi pune în ceea ce priveşte cultura română actuală?
Alex Ştefănescu: Cultura română actuală este impetuoasă şi haotică. Seamănă, prin entuziasmul cu care se imită cultura occidentală şi prin confuzia de valori, cu aceea de la mijlocul secolului XIX. Putem spera, dacă suntem optimişti, că va apărea în curând un nou Titu Maiorescu, care va reinstaura spiritul critic, bunul-gust, profesionalismul.
Antena3.ro: Cum vedeţi literatura română de după 1990, în comparaţie cu literatura din perioada comunistă?
Alex Ştefănescu: Literaturii i se dădea o mare atenţie înainte de 1989. În absenţa altor forme de memorie şi comunicare, de libertate şi joc, ea căpătase o mare importanţă pentru sute de mii de oameni. O luau în considerare, cu toată seriozitatea, şi activiştii PCR, şi lucrătorii Securităţii, aflaţi mereu în stare de alarmă în raport cu scriitorii. În aceste condiţii, scriitorii simţeau că au o misiune de dus la îndeplinire, că se aşteaptă mult de la ei, că pentru dictatură sunt periculoşi şi aceasta îi stimula.
În prezent, literaturii nu i se mai dă aproape deloc atenţie. În zadar s-a desfiinţat cenzura, în zadar se poate scrie orice despre orice. Ignorarea literaturii de către societate îi descurajează pe scriitori, îi face să aibă un sentiment al zădărniciei.
... Şi totuşi, totuşi, încă apar unele cărţi bune. De ce? Pentru că în România există un vechi cult al literaturii, care nu s-a stins cu totul nici până în prezent. Scriitorul îi fascinează (şi îi şi complexează) pe unii miliardari. Cu calitatea de scriitor mai pot fi cucerite fete frumoase (dar în mod special fete mai puţin frumoase, care citesc). Există, deci, încă motive ca să te aşezi la masa de scris şi să încerci să creezi capodopere.
Antena3.ro: Care este valoarea reală, din punctul de vedere al criticii, al literaturii de sertar?
Alex Ştefănescu: Modestă. Puţine texte valoroase au rămas nepublicate înainte de 1989 (deşi cenzura era drastică, scriitorii au găsit tot felul de metode ingenioase ca să o păcălească). Dintre autorii de literatură de sertar valoroasă se remarcă Ion D. Sîrbu.
Antena3.ro: Poate literatura română să îşi asume premiul Nobel câştigat de Herta Müller pentru Germania?
Alex Ştefănescu: Nu. Herta Müller este o scriitoare germană, originară din România. Ea a scris şi cîteva cărţi în limba română, dar pe cele mai multe şi pe cele mai valoroase le-a scris în limba germană. Să ne mulţumim cu faptul că biografia unei mari scriitoare a interferat cu societatea românească şi că ori de câte ori se va vorbi despre ea se va vorbi şi despre noi.
Antena3.ro: A fost nedreptăţită până acum literatura română prin faptul că România nu a câştigat nici un premiu Nobel în acest domeniu? Avem şanse în viitorul apropiat la un astfel de premiu?
Alex Ştefănescu: Da, a fost nedreptăţită. Noi am avut de multe ori, din 1901 şi până azi, scriitori mai valoroşi decât cei premiaţi (îndeosebi poeţi: Lucian Blaga, Nichita Stănescu...)
Este regretabil că s-a întâmplat aşa. Cristian Tudor Popescu a declarat, într-o emisiune TV, că nu pune preţ pe Premiul Nobel şi că dacă l-ar primi l-ar refuza. Ce uşor este să refuzi ceea ce n-ai nici o şansă să primeşti!
Nu este exclus să primim şi noi, în viitorul apropiat, un asemenea premiu. Merităm! Dar probabilitatea este mică. Dacă tot simulăm admiraţia pentru un scriitor iremediabil mediocru ca Norman Manea şi îl propunem cu gravitate pentru Premiul Nobel, dacă derutăm umanitatea cu jalnicile noastre jocuri de culise şi cu plăcerea vicioasă de a tot denigra ceea ce e valoros în cultura română, dacă, în sfârşit, nu vom găsi forţa morală de a ne resemna în faţa superiorităţii unora dintre noi, putem fi siguri că nimeni din lume nu ne va lua în serios.
Antena3.ro: Cum a fost percepută Istoria literaturii române publicată de dvs?
Alex Ştefănescu: S-au scris despre Istoria... mea, până anul trecut, când am încetat să mai ţin o evidenţă, aproximativ 270 de articole, dintre care aproximativ 100 ? favorabile şi 170 ? nefavorabile. La o întâlnire cu studenţii, am fost întrebat dacă au dreptate cei care mă laudă sau cei care mă contestă. Am răspuns: ?Şi unii, şi alţii. Dacă cineva se uită pe o fereastră şi vede un cireş înflorit, iar altcineva, aflat în aceeaşi încăpere şi privind pe aceeaşi fereastră, DAR DIN ALT UNGHI, nu vede nici un cireş, nu înseamnă că vreunul dintre ei minte. Au dreptate şi unul, şi altul.?
Au fost, însă, şi atacuri violente, care m-au făcut să mă îmbolnăvesc de inimă. Dar până la urmă am primit pentru Istorie... şi Premiul Uniunii Scriitorilor, şi Premiul Academiei. Iar cartea se vinde în continuare, fluent, deşi costă relativ mult (într-o ţară cu intelectuali săraci), aproape 200 de lei. Am ajuns la al treilea tiraj...
Antena3.ro: La ce proiecte lucraţi în acest moment?
Alex Ştefănescu: La o ediţie prescurtată a Istoriei..., care va fi tradusă în engleză, franceză, portugheză şi publicată în Anglia, Franţa, Brazilia. La o carte despre Eminescu. La o ediţie completă, ne varietur, din Jurnal secret. La un volum intitulat Întâmplări (este primul care va apărea, la Editura Curtea Veche).
Cea mai recentă carte a mea, Cum te poţi rata ca scriitor, apărută la Editura Humanitas, carte (bună!) în care prezint 250 de cărţi proaste, a fost primită cu interes şi simpatie de tineri. Drept urmare, m-am angajat să fac emisiunea Tichia de mărgăritar la TVR Cultural. Sunt foarte încântat de această emisiune (care se difuzează în fiecare zi de luni, la ora 21 şi se reia şi în alte zile ale săptămânii). Cu concursul a doi actori tineri, foarte talentaţi, Lari Georgescu şi Irina Ivan, prezint pe parcursul a 15 minute, cu umor, câte cinci cărţi proaste.
Antena3.ro: Pe cine din scriitorii actuali pariaţi pe viitor?
Alex Ştefănescu: Ţin să menţionez doi scriitori foarte puţin cunoscuţi, pentru a-mi asigura o prioritate: poetul Constantin Creţan şi prozatoarea şi traducătoarea Mirela Stănciulescu. Lumea literară, exclusivistă, amână deocamdată să-i recunoască, dar va veni vremea când mulţi se vor lăuda că i-au descoperit. Dacă atunci nu voi mai fi în viaţă, vă rog foarte mult, stimată Paula Safta, să le atrageţi atenţia că Alex Ştefănescu a fost primul care a mizat pe Constantin Creţan şi Mirela Stănciulescu!
A consemnat Paula Safta
