Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea 96/1998, este marcată în fiecare an, la 26 iunie. În anul 1848, guvernul revoluționar de atunci a decretat că Tricolorul roşu, galben şi albastru reprezintă steagul naţional al tuturor românilor.
Potrivit legii, această zi de 26 iunie este marcată de autoritățile publice prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, și prin ceremonii militare specifice, în unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Imnul şi stema reprezintă simbolurile naţionale de respect, de demnitate şi onoare, a declarat premierul Nicolae Ciucă, prezent în Piaţa Tricolorului din Capitală la ceremonia publică de Înălţare a Drapelului României.
"Stema naţională şi imnul naţional reprezintă simbolurile naţionale de respect, de demnitate şi onoare, reprezintă respectul faţă de istorie, faţă de prezent şi mai ales faţă de viitor. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au participat şi îndeosebi organizatorilor acestei activităţi. Am putut să vedem alături de instituţiile statului, societatea civilă un gest cât se poate de frumos şi emoţionant şi le mulţumesc copiilor că în această dimineaţă au fost alături de noi să sărbătorim Ziua Drapelului. La mulţi ani!", a precizat acesta.
26 iunie, Ziua Drapelului Naţional. Istoricul steagului tricolor şi semnificaţia culorilor
În 1834, Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.
Cu o zi înaintea Zilei Drapelului Naţional, la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, a avut loc în acest an un eveniment în premieră. Drapelul național a fost sfinţit, cu ceremonial militar, sub privirile emoţionate a sute de credincioşi.
Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul.
De remarcat este prezența celor trei culori în picturile de pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu în cadrul căreia li se atribuie pentru prima oară semnificația: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui)
Totodată, în anul 1848, steagul tricolor a fost adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti în următoarea ordine cromatică: albastru – galben - roşu, semnificând „libertate, dreptate, frăţie”., scrie tvr.ro
În consecinţă, legenda apariţiei tricolorului s-a născut după 1860, când s-au contopit culorile din steagurile Moldovei şi al Ţării Româneşti, după unirea Principatelor.
Mai târziu, Constituţia României din 1866 prevedea, despre drapel: „colorile Principatelor Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”.
Conform acesteia, culorile drapelului trebuie așezate vertical, în ordinea următoare: albastru, galben şi roşu la margine.
