Ziua drapelului naţional al României. Drapelul este un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
Prin Articolul 12, Constituţia stabileşte, că "drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu", potrivit site-ului constitutiaromaniei
La 14/26 iunie 1848, Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească a decretat pentru prima dată drapelul ca simbol naţional, având deviza "Dreptate - Frăţie" înscrisă pe el, aşa cum arată "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, 2003).
De-a lungul istoriei, nu a suferit transformări majore, doar distribuţia culorilor s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.
Totodată, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum. Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar a lui Ştefan cel Mare.
Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.
26 iunie 2022, Ziua drapelului naţional al României. Scurtă istorie a Steagului Naţional
În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii", scrie wikipedia.
Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva. Aşadar, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa.
În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică, 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore.
În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia, mai scrie wikipedia.
26 iunie, Ziua drapelului naţional al României. Evenimente şi ceremonii publice
Ziua Drapelului Naţional este sărbătorită astăzi, 26 iunie, în București, de la ora 10.00, printr-o ceremonie publică ce va avea loc în Piaţa Tricolorului, situată în faţa Palatului Cercului Militar Naţional.
În cadrul acestei ceremonii, organizată de Ministerul Apărării Naţionale împreună cu Instituţia Prefectului Capitalei şi Primăria Municipiului Bucureşti, Drapelul Naţional va fi binecuvântat de un preot militar şi va fi ridicat pe catargul din piaţă, în acordurile Imnului Naţional al României, potrivit site-ului mapn.
Cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova şi secţiile sale, organizează manifestări culturale dedicate acestui simbol suprem al unității și identității românești, printre care:
Muzeul „Crama 1777”, Valea Călugărească, str. Valea Largă nr. 139A, tel. 0244 235 470, 26 iunie 2022, ora 16.00
Serată muzeală: „Povestiri identitare”
Moment artistic oferit de:
– actorul Adrian Ancuţa, solista Alexandra Spireanu şi invitaţii lor;
– Eduard George Zidaru – bucium şi caval.
26 iunie, Ziua drapelului naţional al României. Unde va fi traficul restricţionat
Pentru buna desfăşurare a evenimentului se va restricționa traficul rutier după cum urmează:
- în intervalul orar 09:00 – 11:00, pe Str. Constantin Mille;
- în intervalul orar 09:00 – 11:00, pe Calea Victoriei în banda I de circulație (între intersecția cu str. Dem I. Dobrescu și intersecția cu B-dul Regina Elisabeta);
- în intervalul orar 09:30 – 11:00, pe B-dul Regina Elisabeta în banda I de circulație (între intersecția cu Calea Victoriei și intersecția cu str. Ion Brezoianu, sensul de mers către str. Ion Brezoianu);
- în intervalul orar 09:30 – 11:00, pe Calea Victoriei și străzile care converg către aceasta, cu excepția str. Ion Câmpineanu, unde se va permite traversarea (între intersecția cu str. Dem I. Dobrescu și intersecția cu B-dul Regina Elisabeta);
- pe durata intonării Imnului Național al României, circulaţia rutieră va fi oprită şi pe Bd. Regina Elisabeta, între Piaţa Universităţii şi Str. Ion Brezoianu, timp de 5 minute, în intervalul orar 10:00-11:00.
- în intervalul orar 09:00 – 11:00, pe Str. Constantin Mille;
- în intervalul orar 09:00 – 11:00, pe Calea Victoriei în banda I de circulație (între intersecția cu str. Dem I. Dobrescu și intersecția cu B-dul Regina Elisabeta);
- în intervalul orar 09:30 – 11:00, pe B-dul Regina Elisabeta în banda I de circulație (între intersecția cu Calea Victoriei și intersecția cu str. Ion Brezoianu, sensul de mers către str. Ion Brezoianu);
- în intervalul orar 09:30 – 11:00, pe Calea Victoriei și străzile care converg către aceasta, cu excepția str. Ion Câmpineanu, unde se va permite traversarea (între intersecția cu str. Dem I. Dobrescu și intersecția cu B-dul Regina Elisabeta);
- pe durata intonării Imnului Național al României, circulaţia rutieră va fi oprită şi pe Bd. Regina Elisabeta, între Piaţa Universităţii şi Str. Ion Brezoianu, timp de 5 minute, în intervalul orar 10:00-11:00.
