Forţele Navale Române vor fi dotate cu o navă nouă, de tip corvetă uşoară. Deciziile din prima ședință CSAT condusă de Ilie Bolojan

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele interimar Ilie Bolojan, a avut loc vineri, la Palatul Cotroceni, pe ordinea de zi figurând, printre altele, perspectivele conflictului din Ucraina şi implicaţiile pentru România.

UPDATE 15:30 Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) au analizat şi aprobat, în şedinţa de vineri, dotarea Forţelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă uşoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea iniţierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naţionale pentru realizarea achiziţiei, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

"Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare şi înzestrare aflate în diferite faze de derulare", arată sursa citată.

Administraţia Prezidenţială precizează că Armata României va continua să îşi concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacităţii de apărare la nivel naţional şi aliat, în vederea descurajării şi combaterii eficiente a tuturor tipurilor de ameninţări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură.

Ce teme s-au mai discutat în ședința CSAT de astăzi, 28 martie 2025

În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.

România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace. Obiectivul fundamental rămâne o pace justă și durabilă, în urma căreia Ucraina, susținută de toți aliații săi, să poată începe reconstrucția țării și refacerea economiei.

România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua.

Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa.

Președintele interimar al României a prezentat membrilor Consiliului rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025. Toți liderii prezenți au reafirmat continuarea susținerii financiare și militare pentru Ucraina și sprijinul ferm pentru o soluție negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei și al Europei. A fost evidențiată și importanța consolidării, în continuare, a Flancului Estic. Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei.

Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră.

Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia.

În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, măsurile pe care le vom continua la nivel național pentru gestionarea eficientă a efectelor situației din imediata noastră vecinătate, precum și acțiunile menite să consolideze contribuția la apărarea colectivă în cadrul NATO și la întărirea dimensiunii europene de securitate și apărare.

Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene.

Totodată, pentru a răspunde eficient noilor provocări geopolitice, este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-și, totodată, relația bilaterală cu SUA, în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre. Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate.

În CSAT au fost analizate și aprobate rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025, precum și rapoartele privind execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale de către aceste instituții.

De asemenea, membrii Consiliului au evaluat și Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României.

Pe parcursul anului 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a coordonat eforturile de consolidare a securității și apărării României, promovând implementarea integrală a deciziilor NATO privind postura consolidată pe Flancul Estic și susținând creșterea prezenței militare aliate pe teritoriul național.

În actualul context de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării au vizat:
• creșterea coordonării bilaterale și aliate pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forțe aliate pe teritoriul României;
• întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării;
• analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe domenii esențiale, precum managementul crizelor, securitatea cibernetică și reziliența;
• sprijin multidimensional pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale de securitate și stabilitate;
• adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate și angajamentele internaționale;
• adaptarea cadrului de planificare și implementarea unor măsuri operaționale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.

Știrea inițială: În urmă cu o săptămână, Administraţia Prezidenţială a informat că preşedintele interimar Ilie Bolojan a convocat şedinţa CSAT pe 28 martie, la ora 13:00, la Palatul Cotroceni.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:

• stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse, implicaţii pentru România;
• poziţionarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina;
• raport privind activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025;
• raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2024.

„În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”, a informat Administraţia Prezidenţială. Este prima şedinţă a CSAT condusă de preşedintele interimar Ilie Bolojan.

Bolojan a participat la reuniunea Coaliției Voluntarilor: „România nu va trimite niciun militar în Ucraina”

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a fost primit, joi, de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la Palatul Elysee, unde are loc reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai „Coaliției Voluntarilor" pentru apărarea Ucrainei.

Convocaţi de preşedintele francez, Emmanuel Macron, la Palatul Elysee, la reuniune au participat lideri din 27 de ţări europene, inclusiv şefii de guvern ai Germaniei şi Regatului Unit, şefii NATO şi UE, precum şi vicepreşedintele Turciei şi reprezentanţi din Canada şi Australia. De asemenea, va fi prezent şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„România nu va trimite niciun militar în Ucraina, dar ţara noastră ar putea fi un hub de transport pentru forţele desemnate, în cazul unui plan de pace în ţara vecină”, a declarat, joi, preşedintele interimar Ilie Bolojan, la Paris. Preşedintele interimar a mai spus că România trebuie să fie pregătită, în acest sens, „cu partea logistică”.

Acesta a abordat situaţia unor eventuale acorduri de pace dintre Ucraina şi Rusia şi a vorbit de coordonarea cu SUA.

„Această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ţine atât de ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menţinerea sancţiunilor (...) şi, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asiguratorii, în aşa fel încât să existe garanţii suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, ci este o pace robustă, care asigură atât Ucraina, cât şi Europa”, a mai spus preşedintele.

România monitorizează armistițiul de la Marea Neagră

Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, la Paris, după reuniunea liderilor UE și NATO, că România va fi parte a grupului de monitorizare a armistițiului în Marea Neagră. „O zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a spus președintele interimar.

Bolojan s-a referit la deciziile luate de cei 31 de lideri prezenți la Paris. Aceștia au salutat angajarea Ucrainei în discuțiile de pace, însă au constatat că Rusia nu respectă angajamentele. Astfel, a fost luată decizia ca țările UE și NATO să susțină în continuare Kievul și să își întărească flancul estic al NATO.

„De aproximativ o jumătate de oră s-a finalizat reuniunea pentru pace și securitate. Au participat 31 de state și reprezentanții NATO și UE. Primul punct a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins și terestru și aerian. Din păcate nu s-a ajuns la acest acord.

Așa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și practic teoria că unii vor pace și unii război a fost practic infirmată. Din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic”, a spus președintele.