Cristoiu, scenariu-bombă. Ce se va întâmpla după 15 mai în România

Ion Cristoiu spune că, începând din 15 mai, reprezentanţii puterii, care au populat studiorile televiziunilor în timpul stării de urgenţă, vor face la fel şi după declararea stării de alertă. Iar un exemplu este ministru de Interne Marcel Vela care a apărut la un post Tv pentru a ne explica propunerile de relaxare şi cine le-a făcut.

Cum aceste propuneri au fost gândite prin birouri, jurnalistul redă un fragment dintr-un interviu pe care i l-a acordat fostul premier Adrian Năstase la 13 aprilie şi în care atrăgea atenţia că România este gestionată de medici, dar cei care trebuie să gândească măsurile postcriză sunt politicienii, din cauza efectelor economice şi sociale ale epidemiei de coronavirus.

Ion Cristoiu vine cu propria viziune şi subliniază că propunerile de relaxare a restricţiilor nu pot veni de la un grup restrâns de funcţionari, ci ar fi fost normal ca Guvernul să le ceară tuturor instituţiilor interesate în deschiderea de după 15 mai propriul proiect de măsuri privind protecţia faţă de coronavirus.

Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog:

„Sîmbătă, 9 mai 20 20, au fost publicate pe site-ul MAI măsurile zise de prevenire şi control după 15 mai 2020, dată la care, în fine, România, rămasă în coada Europei, la acest capitol, va trece la primele măsuri de relaxare.

Pe perioada Pandemiei, din Coronavirus s-au hrănit mediac multe persoane. Dacă ne gîndim la lăcomia cu care au consumat minutele de dare în stambă pe televiziunile Presei Miluite, le putem raporta pe aceste persoane la nişte hiene. Au fost mai întîi Cioclii apocaliptici, în frunte cu starleta tuturor timpurilor postdecembriste, Raed Arafat. Au venit apoi şefii şi şefuleţii responsabili cu arestarea noastră la domiciliu: Nelu Tătaru, Făt Frumosul contraconst al presei, Marcel Vela, zis şi Acea Geacă, Ludovic Orban, Klaus Iohannis. Şi-a vîrît şi el tărtăcuţa în poză Ionel Dancă, despre care am aflat că dă cu mătura prin Cancelaria premierului.

A trecut vremea Coronavirus.

A venit vremea măsurilor de relaxare.

Hienele trăiesc acum din interesul public pentru măsurile de după 15 mai 2020.

Nu e de mirare, că Marcel Vela, Acea Geacă, a fost vineri, 8 mai 2020, la Digi24, foaia vitelor de pripas a regimului Iohannis, pentru a vorbi despre Planul de măsuri pe care avea să-l pună a doua zi pe site-ul MAI.

De la publicarea măsurilor m-am întrebat cine le-a întocmit. O întrebare legitimă, ivită din naivitatea mea de a crede că în România e democraţie şi, prin urmare, orice Document prevăzînd măsuri de interes public trebuie să înceapă prin a preciza cine l-a făcut. Documentul de pe site-ul ministerului nu face nici o precizare despre autorii propunerilor de măsuri.

Duminică, 10 mai 2020, numitul Acea Geacă a binevoit să publice pe pagina sa de Facebook un mesaj în care se spune cine a lucrat la Document scriind despre :

De la început să remarcăm faptul că e vorba doar de propuneri. Fireşte ale medicilor, deşi cei care le-au alcătuit nu sînt medici cum nu sînt eu cardinal. Raed Arafat, pe care-l cred autor al multor năzbîtii din acest Document, o fi fost medic cîndva, la terminarea facultăţii. De ani întregi e funcţionar public. Ce mai încolo şi încoace, un birocrat al medicinii. Ce poate fi mai rău. Un funcţionar pus să-i călărească pe medici. O mai fi ştiind să facă injecţii? Tare mă tem că nu. Adrese, circulare, ordine sînt sigur că ştie să facă. Injecţii nu sînt prea sigur.

Într-un interviu acordat mie la cristoiuTv, fostul premier Adrian Năstase a comentat pe larg aserţiunea sa din 13 aprilie 2020 de pe blog:

În interviul dat tot pe 13 aprilie 2020 Adrian Năstase susţinea că măsurile de relaxare, ca şi cele de interzicere trebuie să aparţină politicului:

„Ion Cristoiu: Aţi afirmat în comentariul de astăzi de pe blogul dumneavoastră că România este gestionată de medici. Am înţeles ce aţi vrut să spuneţi. Vreţi să ne explicaţi ce înseamnă gestionată de medici?

Adrian Năstase: Dacă deschideţi televizorul, bănuiesc că şi acum, veţi vedea ministrul Sănătăţii în vizită nu ştiu unde, pe Raed Arafat explicînd că trebuie să stăm în casă, cel de la Jandarmerie văd că iese ceva mai rar acum. Este o preocupare, absolut firească, normală, dar eu am vrut să subliniez faptul că este nevoie şi de o gestionare absolut politică, este nevoie de o implicare firească a Parlamentului. Este nevoie de un grup de analiză. Grupul strategic se ocupă, dacă am înţeles eu bine, doar de chestiunile medicale, de comunicare. Cred că ar fi important să fie creat un grup de lucru de oameni înţelepţi care să gîndească măsuri pentru lunile şi anii care vor urma. După părerea mea, România care a făcut, care a avut o anumită evoluţie, chiar dacă au fost multe puncte slabe şi criticabile în aceşti ani, în deciziile care s-au luat şi lucrurile care s-au întîmplat, riscă să intre, nu doar în recesiune generală, ci şi într-o criză internă care să genereze efecte sociale. Începem să le vedem. Şi ele se vor amplifica.”

Fostul premier avertiza că măsurile de relansare a vieţii nu pot fi decise doar de medici sau mai precis de birocraţii din Sănătate.

Eu spun însă că aceste propuneri nu pot fi rodul exclusiv al nici unui grup restrîns de funcţionari, care văd viaţa dintr-un birou. Ar fi fost normal ca toate instituţiile interesate în deschiderea de după 15 mai să fie solicitate să trimită la Guvern propriile propuneri de măsuri pe care le vor lua în vederea protecţiei de Coronavirus. Aceasta deoarece măsurile nu pot fi doar sanitare. Ele trebuie să ţină cont şi de interesele proprii ale diferitelor instituţii. Trecerea la prima etapă de relaxare va cere poate pentru unele domenii măsuri care, luate, ar face falimentară deschiderea activităţii. Toate firmele şi instituţiile trebuie să-şi cumpere din bugetul propriu echipamente. Acest lucru, alăturat unor restricţii drastice pot duce firmele la faliment. Mai mult ca sigur toate vor creşte preţurile. Cum multe domenii ţin de consumul din timpul zis şi liber, e greu de crezut că pentru a se distra cetăţenii vor dispuşi să plătească dublu, stînjeniţi şi de măsurile de restricţie. Propunerile ar fi trebuit să vină dinspre realitate spre birourile guvernamentale şi nu invers, cum s-a întîmplat cu cele întocmite de birocraţii din Sănătătate. Dacă ar fi fost aşa, s-ar fi preîntîmpinat propunerile halucinante ca în biserici să nu fie pupate icoanele. Poate că BOR ar fi propus aşa ceva. Da, dar ar fi venit dinspre Biserică spre Stat şi nu dinspre Stat spre Biserică.

Dacă pentru restricţii a fost simplu, deoarece România a avut de imitat un model unic european, pentru relaxare va fi complicat.

Nu există un model unic european. România are în faţă zeci de modele de imitat. Şi cum e greu să alegi dintre ele, măsurile de relaxare vor fi un dezastru. Mai ales că ele au fost date pe mîna birocraţiei medicale.”