?Crimele urii? din România, în vizorul OSCE

Incidente rasiste şi xenofobe, discriminare faţă de musulmani şi de membri ai altor religii, dar şi incidente homofobe, acestea sunt principalele acte de agresiune pe care Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) le-a avut în vedere în raportul anual privind crimele urii. Printre ţările membre OSCE se numără şi România, care a avut la activ mai multe incidente de acest fel, mai ales faţă de comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transexuali), prin atacarea de către diverse persoane a membrilor participanţi la marşul anual al comunităţii, dar şi prin declaraţia lui Traian Băsescu, preşedintele României, la adresa unei jurnaliste.
?Raportul anual al OSCE privind crimele urii ? incidente şi răspunsuri în statele OSCE? pe anul 2007, care a fost făcut public la sfârşitul anului 2008, trage un semnal de alarmă referitor la infracţiunile cu tentă discriminatorie din statele membre OSCE şi realizează o analiză a felului în care respectivele ţări, printre care şi România, au sancţionat faptele de discriminare sau cu intenţie discriminatorie cu caracter penal.
NUP şi cazuri neînregistrate, ?sancţiuni? pentru România
Tara noastră este menţionată în raport în special la capitolul de discriminare faţă de diverse minorităţi şi mai puţin în postura de victimă a faptelor de ură discriminatorie.
Astfel, raportul OSCE arată că Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) nu a înregistrat niciun caz referitor la crimele urii. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a identificat nouă cazuri de abuz în serviciu cu încălcarea unor drepturi, iar două persoane au fost condamnate la închisoare, iar în şapte cazuri, executarea pedepsei a fost suspendată. Nouă dintre cazuri au fost puse sub ordonanţa de urgenţă a Guvervnului, care interzice organizaţiile fasciste, rasiste sau xenofobe, dar şi simbolurile şi promovarea unor astfel de culte. În trei dintre cazuri au fost înregistrate excepţii, în timp ce celelalte şase cazuri au primit soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP).
Raportul OSCE mai menţionează că în 2007, la marşurile paradelor gay din câteva ţări, reacţiile violente au continuat să apară. Astfel, participanţii paradelor din Croaţia, Ungaria, Moldova, România şi Rusia au fost atacaţi cu ouă, pietre şi sticle, au fost hărţuiţi verbal şi atacaţi psihic, după cum arată raportul.
Legat strict de România şi referitor la demonstraţia ?Gay Fest Parade? a comunităţii LGBT din iunie 2007, 48 de persoane au fost amendate. Urmărirea penală a fost începută în cazul a şase persoane, dintre care patru pentru că deţineau petarde şi două pentru că au disturbat liniştea publică. În toate cele şase cazuri, procurorii au hotărât să respingă acuzaţiile.
Băsescu, catalogat cu un discurs discriminatoriu în 2007
In documentul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, la capitolul intitulat ?Discurs politic intolerant şi negarea Holocaustului?, care se referă la discursurile publice intolerante şi nonviolente în acelaşi timp ale şefilor de stat, este menţionată şi fapta preşedintelui Traian Băsescu, când a smuls telefonul mobil unei jurnaliste într-un supermarket, în timp ce aceasta îl filma şi a catalogat-o ca ?ţigancă împuţită?. Înalta Curte a emis o decizie, prin care arăta că remarca preşedintelui României este discriminatorie, dar că nu încalcă ordonanţa privind prevenirea şi penalizarea tuturor formelor de discriminare.
ACCEPT vrea o colaborare mai bună cu Poliţia
Asociaţia ACCEPT, organizaţie neguvernamentală care apără şi promovează drepturile persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender) declară în comunicatul remis către Antena3.ro că află cu ocazia rapotului că şase persoane au fost anchetate, însă în toate cele şase cazuri procuratura a decis neînceperea urmăririi penale.
?Cum Marşul Diversităţii este un eveniment anual, ne exprimăm speranţa că o mai bună colaborare cu autorităţile va permite desfăşurarea Marşului Diversităţii în condiţii de siguranţă pentru participanţi?, arată membri asociaţiei în comunicat.
De asemenea, organizaţia mai doreşte pe viitor din partea autorităţilor identificarea şi sancţionarea agresorilor, dar şi a grupurilor sau organizaţiilor care incită la ură şi discriminare
Citiţi aici raportul integral al OSCE (pdf)
Paula Safta, Antena3.ro