Sursa citată prezintă povestea unui pacient canadian, Roger Ellis, care s-a prăbușit în urma unui atac de apoplexie în ziua celei de-a 40-a aniversări a căsătoriei sale.
Având ceva mai mult de 60 de ani la momentul incidentului, Roger Ellis s-a născut în Peninsula Acadiană, regiune din provincia canadiană New Brunswick.
Ellis a avut o sănătate bună până în luna iune a acelui an şi se bucura de pensie, după ce lucrase timp de decenii ca mecanic industrial.
Fiul său, Steve Ellis, povestește că după ziua nefericită în care tatăl a făcut atac cerebral, starea de sănătatea a acestuia din urmă s-a degradat rapid.
"Avea halucinații, vedenii, pierdere în greutate, comportament agresiv, vorbire repetitivă", spune el.
"La un moment dat, nu mai putea să meargă. În decurs de trei luni, ne-au chemat la spital să ne spună că, în opinia lor, era pe moarte. Însă nu știau de ce", continuă confesiunea fiului.
Noua boală, similară în simptome cu boala vacii nebune
Medicul lui Roger Ellis a bănuit la început că este vorba despre boala Creutzfeldt-Jakob, o afecţiune neurologică degenerativă cu deznodământ fatal, în care pacienții prezintă simptome precum pierderea memoriei, modificări de comportament şi dificultăți de coordonare.
O variantă a bolii Creutzfeldt-Jakob cunoscută publicului larg este cea asociată cu afecțiunea provocată de consumul de carne de vită, în care animalul sacrificat a suferit de encefalopatie bovină spongiformă sau boala vacii nebune.
Peste 160 de cazuri de decese au fost semnalate în Marea Britanie în urmă cu aproximativ 13 ani, bilanțul exact fiind dificil de stabilit, din cauza duratei de incubație foarte mari, de circa 4 ani. Situația epidemiologică de atunci a impus sacrificarea a 4,4 milioane de bovine.
Creutzfeldt-Jakob aparține unei categorii mai largi de boli neurologice degenerative, din care mai fac parte boala Alzheimer şi boala Parkinson.
Bolile neurologice cunoscute - Creutzfeldt-Jakob, Alzheimer, Parkinosn - excluse de medici
Testele făcute de Ellis au ieșit negative pentru Creutzfeldt-Jakob, la fel cum au ieşit negative şi alte teste cerute de medicii care încercau să afle de ce anume suferă pacientul.
În martie anul curent, fiul lui Roger Ellis a obținut o posibilă explicație.
Radiodifuzorul public din Canada a intrat în posesia unui avertisment al autorităților din domeniul sănătăţii publice, trimis medicilor din provincia canadiană, în care aceștia erau puși în gardă cu privire la o boală cerebrală degenerativă necunoscută.
"Ăsta-i tata - mi-am spus atunci", îşi amintește Steve Ellis.
Primul caz, semnalat în 2015. Verdict medical: este vorba de o nouă boală neurologică
În prezent, Roger Ellis este considerat ca fiind afectat de această nouă boală şi este îngrijit de dr. Alier Marrero.
Neurologul de la Centrul Medical Universitar Dr Georges-L-Dumont din Moncton spune că specialiștii au luat contact cu primul caz al noii boli în 2015.
La momentul respectiv, era un caz izolat şi atipic, spune Marrero.
Însă cazurile noi au continuat să apară, într-un număr suficient de mare pentru a decide că este vorba de o afecțiune necunoscută anterior.
Cercetătorii cred că o toxină ar putea provoca noua maladie
În prezent, în New Brunswick sunt inventariate 48 de cazuri, bărbaţi şi femei în număr egal, cu vârste între 18 şi 85 de ani.
Pacienţii provin din Peninsula Acadiană şi din zona Moncton a provinciei New Brunswick. Se consideră că noua boală a provocat șase decese.
Cei mai mulţi pacienți au început să prezinte simptome începând din 2018 însă se crede că unul dintre bolnavi a avut semnele bolii încă din 2013.
Gama de simptome inițiale include schimbări comportamentale precum anxietate, depresie, iritabilitate împreună cu dureri şi spasme musculare.
Frecvent, pacienții dezvoltă insomnie severă sau somnolență excesivă şi probleme de memorie. Pot fi, de asemenea, semnalate dificultăți de exprimare, precum bâlbâiala sau vorbirea repetitivă.
Alte simptome semnalate sunt pierderea rapidă în greutate şi atrofia musculară, tulburările de vedere şi problemele de coordonare, precum şi zvâcnirile musculare.
Nu există tratament pentru noua boală
Mulți dintre pacienți au nevoie de cadre pentru mers sau de scaune cu rotile. Sunt raportate, de asemenea, halucinațiile vizuale sau auditive în diverse grade de severitate.
Nu există, deocamdată, tratament pentru această afecțiune, în afară de îngrijirea paliativă, pentru atenuarea simptomelor.
Deocamdată, medicii favorizează ipoteza că afecțiunea este dobândită, şi nu provocată de factori genetici.
"Prima idee a fost că un element toxic din mediul înconjurător al pacientului a declanșat modificările degenerative", spune dr. Marrero.
Există precedent în acest sens: în 1987, o contaminare cu acid domoic a midiilor în provincia canadiană Prințul Edward a dus la patru decese.
În afara problemelor gastrointestinale, o treime dintre pacienţii afecţi au dezvoltat simptome precum pierderea de memorie, confuzie, amețeală.
Lista ipotezelor privind factorii declanșatori rămâne deschisă
Potrivit dr. Neil Cashman de la University of British Columbia, este luată în calcul şi beta-Metilamino-L-alanina sau BMAA, o toxină implicată ca factor de mediu în creșterea riscului de a dezvolta afecțiuni precum Parkinson şi Alzheimer.
BMAA este produsă de cianobacterii cunoscute drept alge albastre-verzi.
Alţi cercetători consideră că BMAA este, de asemenea, legată de o boală neurodegenerativă depistată la populația indigenă din insula Guam la mijlocul secolului trecut, sursa de contaminare fiind semințele din alimentația indigenilor.
Momentan, este cert că specialiștii nu au o teorie privilegiată privind factorul declanșator al bolii şi că lista teoriilor nu este completă, notează BBC.
