Creştinii
prăznuiesc duminică Rusaliile. Sărbătoarea are loc la 50 de zile
de la Paşti şi simbolizează Pogorârea Sfântului Duh
peste apostoli. Duminica de Rusalii este considerată adevărata zi
de naştere a Bisericii Creştine. Potrivit tradiţiei creştine,
Duhul Sfânt, pe care Hristos făgăduise să îl trimită
în lume, a pogorât în această zi peste adunarea
Apostolilor. Din acel moment, ucenicii au început să
propăvăduiască învăţătura creştină peste tot în
lume. Harul apostolic a fost moştenit şi transmis apoi din
generaţie în generaţie de către ierarhii bisericeşti.
Se
spune că în ziua Pogorârii Sfântului Duh,
Apostolul Petru a ţinut o cuvântare în urma căreia s-au
convertit la credinţa creştină peste 3.000 de oameni. Ei au
alcătuit apoi prima Biserică creştină la Ierusalim, numită şi
?Maica tuturor Bisericilor?. În toate lăcaşele de cult se
aduc frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi
se împart credincioşilor. Ele simbolizează puterea Sfântului
Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.
În
tradiţia populară, sărbătoarea de duminică este cunoscută sub
denumirea de 'Rusalii' şi este asociată cu manifestarea ?ielelor?
sau a ?rusalcelor?. Reprezentări mitice feminine, ielele, sunt,
potrivit tradiţiei, zâne rele, care atrag furtuni
distrugătoare şi care pot fi îndepărtate cu talismane din
plante. Se spune că ielele locuiesc pe lângă izvoare şi pot
lua minţile oamenilor, prin cântecele lor. Cei atraşi de
Rusalii nu se pot vindeca decât cu ajutorul puterii
căluşarilor, singurii capabili să lupte împotriva ielelor.
De aceea, dansul căluşarilor are scopul de a apăra oamenii, vitele
şi recoltele de influenţele negative.
De Rusalii se
sfinţeşte câmpul, prin rugăciuni speciale, iar la icoane se
pun ramurile de tei sau frunzele de nuc care au fost sfinţite la
Biserică. Tot astăzi, fetele împletesc cununi din spice de
grâu, care sunt păstrate apoi în biserică, la
icoane.
Antena 3