Sărbătoarea marchează Botezul Domnului şi se mai numeşte şi Epifanie, adică Arătarea lui Dumnezeu şi a Mântuitorului în lume. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun: local se colindă, se fac farmece şi descântece, fetele îşi află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi al belşugului în noul an. Agheasma, umblatul preoţilor cu botezul şi scufundarea crucii în apă, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor şi uşilor sunt doar câteva dintre riturile creştine şi precreştine menite să alunge spiritele rele şi să sfinţească apa.
Se spune că apa sfinţită de Bobotează, numită şi Agheasma Mare, rămâne proaspătă, curată şi plăcută la gust vreme îndelungată. Credincioşii ar trebui să bea din agheasma mare timp de opt zile în şir, din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului. După aceea, ea se poate lua numai după spovedanie. Alimentele specifice Bobotezei sunt piftia şi grâul fiert.
Tradiţiile în lume de Bobotează diferă de la ţară la ţară. Spre exemplu în Franţa, este servită o plăcintă specială care, pe vremuri, era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus încă una, oferită primului om sărac întâlnit. În Belgia şi în Olanda se prepară un desert, cu cremă de migdale. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande.
Ortodocşii de rit vechi sărbătoresc însă Ajunul Crăciunului. Prin urmare, în mai multe ţări europene vor avea loc slujbe speciale. Patriarhul Alexei al II-lea al Rusiei va conduce o ceremonie religioasă la Moscova. La ceremonia de anul trecut a participat şi preşedintele Vladimir Putin. Şi ortodocşii din Turcia sărbătoresc duminică Ajunul Naşterii Domnului. O slujbă religioasă va fi oficiată cu această ocazie la Istanbul.
Antena 3
