Obiceiurile diferă de la o zonă la alta. În satele de pe Valea Mureşului, Crăciunul este încă legat de ritualuri populare vechi, obiceiul de a oferi daruri avându-.şi originile într-o legendă pe care numai bătrânii o cunosc. În satul Harpia, oamenii cred că, pentru a avea sănătate şi belşug în anul care vine, prima persoană care le calcă pragul de Crăciun trebuie să fie un bărbat, iar masa trebuie să stea întinsă toată noaptea.
Un obicei care se păstrează bine în satele româneşti este cel al colindatului. În unele sate, mesajul colindătorilor este legat de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor.
În unele sate, se obişnuieşte ca cel mai în vârstă membru al familiei să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Aceştia cred că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.
În unele zone, în Ajunul Craciunului, gospodarii strâng din sat tot ce au împrumutat. În Mehedinţi, spre exemplu, părinţii pun copiilor bănuţi în buzunare de pentru ca anul viitor să fie îmbelşugat.
Tot în Ajun, pâinea se aşeaza sub masă pentru a aduce noroc familiei, iar, sub faţa de masă, se pune pleava de grâu pentru a aduce belşug, potrivit biserica.org.
Pentru lingvisti, termenul ?Crăciun? este unul controversat. Unii spun că provine din latinescul "creationem" ("creaţie, naştere").
Altii cred că este vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei, în timp ce alţii spun că ar veni din slavă. Termenul "Crăciun" are în limba română cel puţin opt sensuri.
Insa cuvantul este mai simplu de explicat decat sunt traditiile. In fiecare zona a Romaniei exista un mod specific de a intampina si sarbatorii Craciunul.
Antena3.ro
