Peste 2,4 milioane de elevi s-au întors, luni, fizic la școală. Schimbările de rutină se pot observa și în comportamentele copiilor, unii pot fi extrem de fericiți, alții nerăbdători și încântați să își revadă colegii, învătătoarea, sala de clasă, școala, alții, din contră, pot fi extrem de reținuți.
Cert este că după trei luni de şcoală online revenirea la normalitate este marcată de emoţii pe care este bine să le gestionam corect, astfel încât cei mici să facă această tranziţie cu suportul necesar.
Psiholog: Cum îţi ajuţi copilul să se adapteze mai uşor la şcoală. Ce emoţii sunt normale în acest nou început
Elena Gheoculescu, psiholog clinican şi psihoterapeut integrativ ne spune cum putem să îi ajutăm pe cei mici să se adapteze mai uşor la noua realitate.
"Este absolut normal ca primele zile de la reluarea activităților în clasă să fie trăite de copil cu disconfort și să aibă nevoie de timp pentru a se adapta la această nouă schimbare.
Este important de știut că poate să apară o anumită doză de stres (care să nu influențeze semnificativ viața și rezultatele școla).
De asemenea, poate apărea o "anxietate anticipatorie”, neliniște vis-a- vis de ce se va întâmplă la școală, exprimată prin comportament sau întrebări:
”Mă voi putea juca în pauză cu colegii mei?” ”Ce fac dacă un coleg nu poartă mască?”, ”Pot să-i îmbrățișez pe colegii mei?”
Este o oportunitate bună de a vorbi despre propriile îngrijorări și de a vorbi despre modele de comportament care să asigure liniște și confort atât pentru copil cât și pentru adult.
Jocurile de conectare emoțională preferate ale copilului pot reduce cantitatea de stres pe care o simte dar poate crea și momente în care să vorbească despre ceea ce simte, ce se întâmplă la școală, despre nevoile și îngrijorările sale. Petreceți timp în care efectiv să faceți jocuri și să simtă bucurie", a spus Elena Gheoculescu pentru antena3.ro
Psiholog: Cum îţi ajuţi copilul să se adapteze mai uşor la şcoală. Cum răspundem nevoilor emoţionale ale copiilor
Discuțiile cu învățătorul despre îngrijorările sau emoțiile pe care le trăiește copilului și sau părintele pot aduce multe răspunsuri și (re)stabili legătura cu acesta. Pe de altă parte, știind ceea ce gândește și simte copilul învățătorul poate fi mai atent și să răspundă acestor nevoi emoționale.
Discuțiile cu un alt părinte sau un specialist pot aduce mai multă claritate și vă poate ajuta să nu vă simțiți singuri în această perioadă, chiar să găsiți soluții pentru a face adaptarea mai ușoară pentru copil.
Jocurile/momentele de comunicare în care să vorbiți atât despre ceea ce simțiți și gândiți, cât și despre orice alt subiect, sunt foarte utile întotdeauna, dar mai ales în perioadele de tranziție", a mai spus psihologul Elena Gheoculescu.
Psiholog: Rutina îi asigură copilului nevoia de siguranță, iar pedictibilitatea îl ajută să se simtă în confort
"Rutina îi asigură copilului nevoia de siguranță, iar pedictibilitatea îl ajută să se simtă în confort. Care va fi orarul? Cât vor dura orele? Câte minute vor avea pauze? Mai mânâncă la școală, dacă da, sunt reguli noi pe care trebuie să le respecte? Se mai pot juca în pauză? Cum va arăta efectiv o zi de școală în context pandemic? Răspunsurile la aceste întrebări îl ajută pe copil să se adapteze mai ușor la școală", a mai spus psihologul Elena Gheoculescu.
Psiholog: Prioritizați somnul și aveți răbdare cu acest proces de adaptare
"Un preșolar sau un școlar mic va trăi această perioadă de tranziție diferit față de adolescent. De exemplu, un copil mic, poate simți furie, arunca lucruri, exprimându-și astfel furia, în timp ce un adolescent își poate schimba atitudinea. Fiecare copil se poate adapta în felul său, în ciuda vârstei, dar discuțiile despre ceea ce simt, îi poat ajuta să gâsească răspunsuri la întrebări și să aibă comportamente adaptative", a mai spus Elena Gheoculescu psiholog clinican şi psihoterapeut integrativ.