Deşi recunosc că au de-a face cu un fenomen, şefii din Educaţie nu s-au gândit încă la un program de reintegrare pentru acesti tineri.
George este român. Când avea 7 ani, părinţii l-au luat cu ei, în Spania. Acum s-au întors în România, iar pentru el şi pentru fratele lui, Andrei, aici nu e acasă.
Andrei ar trebui să fie în clasa a 6-a. George, în clasa a 9-a. Dar pot pierde doi ani, în urma echivalării diplomelor. Peste o lună vor da un test şi apoi vor şti în ce clasă îi trimite Ministerul Educaţiei.
Mulţi alţi asemenea copii sunt inadaptaţi în propria lor ţară. Nu-şi fac prieteni, nu ies la joacă . Stau în casă şi încearcă să recupereze anii de şcoală românească.
Părinţii au o singură soluţie ca să-i ajute să învingă ruşinea, tristeţea şi teama. „Trebuie să facem meditaţii. Eu îi pun acasă să scrie şi să citească, dar ei trebuie să o ia de la clasa întâi, să înveţe alfabetul”, spune mama celor doi fraţi.
Peste 21.000 de copiii s-au întors în ultimii ani din Spania şi Italia. Studiile psihologilor arată că 30% dintre ei au probleme comportamentale şi psihice grave când se repatriază.
„Cifrele sunt clare. Este o situaţie reală. Sunt probleme de adaptare în plan social, dar şi în plan educaţional”, explică Marian Banu, purtătorul de cuvânt al inspectoratului şcolar.
Deocamdată, şefii Ministerului Educaţiei nu fac nimic pentru aceşti copii. Doar străinii beneficiază de un an pregătitor la şcoală, nu şi românii reveniţi în ţară. Ministerul lasă totul în grija directorilor de şcoli şi, mai ales, în grija părinţilor.
