De ce conversațiile românilor de pe rețele de socializare ar putea fi interceptate de Serviciile Secrete în viitor. Explicația oferită de Florin Cîțu

„Este Codul comunicaţiilor. Este nevoie de acest proiect de lege pentru a demara licitaţiile 5G. Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate. Nu sunt specialist. Vom merge la comisiile de specialitate şi vom vedea. Pentru mine era important să avem avizul CSAT şi să avem toată procedura legal respectată. Varianta care a venit acolo a fost avizată de CSAT. Eu cred că cei de la CSAT ştiu mai bine”, a explicat Florin Cîţu, întrebat vineri la Parlament despre acest proiect care ar permite interceptarea conversaţiilor private.

În proiectul de lege care urmează să transpună în legislație Codul european al comunicațiilor, o directivă europeană, a fost inserat un articol legat de securitatea națională. Acesta obligă furnizorii de servicii de găzduire web și companiile care operează servicii de mesagerie „să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.

Prevederile articolul 10^2, despre interceptarea comunicațiilor:

Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

Proiectul de lege ar lărgi în mod nejustificat interceptările electronice, acuză Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

Director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea, arată într-un text de pe site-ul asociației cui i se aplică articolul cu pricina.

Mai exact, „furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” sunt furnizorii de găzduire web, adică firme care găzduiesc pe serverele lor site-uri sau bloguri. „Furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere” înseamnă aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, Signal, Telegram, Facebook Messenger. Companiile în cauză trebuie să se înregistreze la ANCOM, autoritatea națională de reglementare în comunicații.