Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va decide astăzi, la Bruxelles, dacă România și Bulgaria vor intra complet în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Este un moment extrem de important pentru țara noastră, care așteaptă de ani buni un vot favorabil pentru aderarea la spațiul european de liberă circulație.
Pe ordinea de zi a Consiliului JAI, care va avea loc la Bruxelles, a fost trecut și punctul „Decizia Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea”.
La Consiliul JAI va participa și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
Ce este Consiliul JAI
Consiliul JAI este format din miniștrii de interne și de justiție ai statelor membre ale Uniunii Europene. Una dintre funcțiile acestui consiliu este de a decide extinderea spațiului Schengen, care permite circulația fără controale la frontieră între țările membre.
În cazul României, pentru a deveni membru Schengen, este necesar un vot unanim al celor 27 de state membre.
Deși există un sprijin larg din partea majorității statelor membre, Olanda și Austria au exprimat în trecut rezerve față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. În special, Austria a fost vocală, argumentând că extinderea spațiului Schengen ar putea crește presiunile migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.
Austria a anunțat deja că renunță la veto
România şi Bulgaria au intrat în aprilie în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, dar Austria s-a opus prin veto admiterii depline a celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie, acuzându-le că nu combat suficient migraţia ilegală.
Cu toate acestea, ultimul obstacol în calea aderării celor două ţări la spațiul Schengen a fost înlăturat. După lungi negocieri, Austria a anunțat că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne, Gerhard Karner.
„Putem trece la următorul pas la JAI”, a afirmat Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După «Schengen aerian», «Schengen terestru» este, acum, deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.
Singurul lucru față de care planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.
Întrebat despre acest lucru, oficialul UE citat a declarat că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională”.
Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală”.
Austria şi-a folosit dreptul de veto în 2022 pentru a bloca extinderea spațiului Schengen, în ciuda recomandării Comisiei Europene, deoarece a considerat că frontiera externă a Uniunii Europene nu este bine protejată în România şi Bulgaria împotriva imigraţiei ilegale. Ulterior, după lungi negocieri, a permis celor două țări să intre în Schengen cu frontierele maritime și aeriene de la 31 martie.
Ce înseamnă aderarea completă la Schengen pentru România
Aderarea completă a României la spațiul Schengen este crucială din mai multe perspective:
1. Eliminarea timpilor de așteptare la granițe
Pentru transportatori și cetățeni, controalele la frontierele terestre generează costuri și întârzieri semnificative. Aderarea ar elimina aceste obstacole, ceea ce ar reduce costurile logistice și ar facilita circulația mărfurilor și a persoanelor.
- Impact economic: Transportatorii rutieri ar economisi sute de milioane de euro anual prin eliminarea timpilor de așteptare la granițe.
- Mobilitate sporită: Cetățenii ar putea călători liber fără să fie opriți pentru controale la frontiere.
2. Consolidarea poziției economice
România ar deveni mai atractivă pentru investitori, deoarece ar beneficia de integrarea deplină în piața unică europeană. De asemenea, fluxurile comerciale ar fi mai eficiente:
- Logistică îmbunătățită: Schimburile comerciale cu țările UE s-ar desfășura mai rapid.
- Creșterea competitivității: România ar avea un avantaj comparativ pe piețele externe.
3. Integrare simbolică și politică
Accesul complet la spațiul Schengen ar avea o valoare simbolică importantă pentru România, demonstrând integrarea deplină în Uniunea Europeană.
- Egalitate în cadrul UE: Eliminarea controalelor terestre ar pune România pe picior de egalitate cu celelalte state membre.
- Consolidarea apartenenței: Ar elimina sentimentul de marginalizare din cauza controalelor la frontiere.
4. Facilitarea turismului și a mobilității
România ar deveni mai accesibilă pentru turiștii din UE, ceea ce ar stimula sectorul turistic. În același timp, românii ar putea circula fără restricții prin toate statele membre Schengen, inclusiv la granițele terestre.
5. Securitate mai eficientă
Participarea la mecanismele Schengen implică schimburi de informații prin sistemele comune (ex. SIS – Sistemul de Informații Schengen). Astfel, România ar contribui mai eficient la asigurarea securității europene, fără să fie privită ca un „punct slab” al frontierei externe.
