Condamnarea pe viaţă a austriacului Josef Fritzl poate fi considerată un adevărat model de eficienţă. Cel puţin pentru justiţia română, unde un suspect poate sta mai mult de un an de zile în arest până să fie judecat şi eventual condamnat. Asta pentru că sistemul juridic românesc se zbate între procedurile judiciare greoaie şi lipsa de coerenţă a legislaţiei.
Judecătorii austrieci au avut nevoie de numai patru zile pentru a-l judeca şi condamna pe Josef Fritzl, acuzat de omor, incest, sclavie, viol şi sechestrare. În România, un criminal care şi-a recunoscut fapta, poate sta în arest mai bine de un an, până la începerea procesului, susţin ziariştii de la Evenimentul Zilei.
Este cazul lui Cătălin Ciuparu, care, în februarie anul trecut, a înjunghiat un tânăr în cartierul bucureştean Berceni. La mai mult de un an de atunci, Ciuparu se află încă în arest, iar în procesul său abia s-a ajuns la audierea primilor martori.
În Austria sistemul judiciar nu permite ca un proces, chiar dacă este complex, să dureze mai mult de câteva luni. La polul opus, în ţara noastră procesul Băncii Internaţionale de Dezvoltare, spre exemplu, s-a judecat în şase ani. Timp suficient pentru ca faptele incriminate să fie, în cele din urmă, prescrise.
Explicaţia eficienţei din sălile de judecată austriece se găseşte în Codul de Procedură Penală. Cercetarea preliminară în Austria se consideră închisă atunci când acuzaţiile sunt considerate suficiente pentru a se dispune începerea procesului penal.
Tot pentru o maximă eficienţă, termenele se dau consecutiv, în fiecare zi, de la începerea procesului, iar judecătorul nu are voie să amâne cauza mai mult de o lună. În România, în cele mai multe cazuri, magistraţii decid amânarea judecării încă de la primul termen, fie din lipsă a apărării fie pentru necitarea tuturor celor implicaţi.
Antena 3
