Zăcământul de gaze naturale a fost descoperit în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri. Vorbim de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit primelor estimări, adică de până la şase ori mai mult decât consumul anual al României. Pentru a fi folosite, gazele ar trebui transportate printr-o conductă, către ţărm.
"O eventuală trecere la partea de exploatare se va face abia peste câţiva ani buni", a spus preşedintele ANRM, Alexandru Pătruţi.
Dar nici atunci nu ne putem aştepta măcar la o ieftinire a gazelor, pentru că vorbim despre un zăcământ privatizat. Preţul pe care îl plăteşte România pentru gazele din subsolul său exploatat de firme private este de 165 de euro pe mia de metri cubi. Cam atât ar putea costa şi gazele găsite în Marea Neagră. Şi factura este din ce în ce mai mare.
Producţia internă s-a micşorat în fiecare an şi a ajuns la jumătate faţă de anii '90. Consumul anual este 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, iar 30% din această cantitate este importată la un preţ de trei ori mai mare decât cel plătit pentru gazele autohtone, adică 515 euro pe mia de metri cubi. Singurul câştig al României din afacerea zăcământului din Marea Neagră îl reprezintă redevenţele.
"Redevenţa este un procent din valoare producţiei şi este între 3,5 şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului", a explicat Pătruţi.
Pe scurt, taxe mult prea mici în comparaţie cu resursele privatizate. Firmele care au descoperit zăcământul se pot felicita pentru afacerea făcută, mai ales că, imediat după anunţul făcut astăzi, acţiunile uneia dintre ele au crescut cu aproximativ 4,5%, la bursa de la Viena.
Consumul de gaze în România
14,2 miliarde mc/an, din care:
- 30% - gaze de import
- 70% - gaze autohtone
- preţ gaze import: 515 euro/1.000 mc
Producţia de gaze în România
- 1988 - 34 miliarde mc
- 1990 - 28 miliarde mc
- 2011 - 11 miliarde mc
- preţ gaze autohtone: 165 euro/1.000 mc
