CNAS: Românii care vor să se trateze în străinătate să se informeze înainte, altfel pot plăti mult

Românii care vor să plece la tratament în străinătate trebuie să o facă în cunoştinţă de cauză, să se informeze la sursă, şi nu la cunoştinţe, pentru că altfel riscă să plătească foarte mult, a atenţionat, marţi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea.
"Vorbim despre sistemele sanitare din alte ţări. Ne uităm la ceilalţi şi spunem: sistemul din Franţa este cel mai bun. Dar dacă îi întrebi pe francezi şi ei au foarte multe nemulţumiri. Ne uităm în Germania: sistemul nemţesc este foarte bun. Este adevărat că Legea asigurărilor a fost luată după sistemul german - dar am făcut-o noi româneşte, şi atunci e adevărat că nu mai seamănă -, dar şi ei au nemulţumiri. Se duce lumea la Viena, la AKH, ca la Mecca, dar şi acolo sunt limite. Şi de acolo se întorc pacienţi nemulţumiţi, dar cu costuri foarte mari", a spus Vasile Ciurchea, marţi, la dezbaterea "Drepturile pacienţilor - între teorie şi practică".

Preşedintele CNAS a arătat că foarte mulţi pacienţi români se duc în afară fără a fi bine documentaţi.
"Noi, Casa de Asigurări, decontăm casei de acolo, nu decontăm pacientului, nu decontăm medicului, nu decontăm clinicii, decontăm casei din ţara respectivă. Şi decontăm atât cât spitalul are prevăzut în contractul cu casa. Dacă din 100 la sută din preţ spitalul respectiv are contract cu casa 80 la sută, noi decontăm 80 la sută, restul este pe banii pacientului. Pacientul, neştiind de la început, rămâne extrem de surprins şi, mai grav, în imposibilitatea de a completa acea sumă, şi încep tot felul de discuţii, cereri. Dar sunt anumite lucruri pe care nu le putem face pentru că nu ne lasă legea", a explicat Ciurchea.

CNAS plăteşte aproximativ 70 de milioane de euro pe an pentru tratamente în străinătate.
"Există directiva europeană care-ţi spune că, dacă la un anume moment nu poţi să-ţi tratezi un pacient în ţară, el poate fi tratat într-un spital dintr-un stat al Uniunii Europene, iar noi (CNAS, n.r.) trebuie să plătim şi asta se şi întâmplă", a spus Ciurchea.
Pe de altă parte, el a punctat că România are un corp medical "extrem de bine pregătit", "cu foarte multă dăruire şi cu o foarte mare putere de muncă".
"Niciunde în afară nu stă medicul până la 3.00 - 4.00 - 5.00 după-masă să consulte toţi bolnavii de la uşă. Acolo există program, la 13.00 s-a încheiat programul, medicul a plecat, nu interesează pe nimeni că mai sunt încă cinci bolnavi. E adevărat că la ei totul funcţionează pe bază de programări, la noi Doamne fereşte să programezi un bolnav peste trei săptămâni - o lună la un CT, la un RMN", a mai spus Ciurchea.
   
Preşedintele CNAS a mai enumerat şi o serie de obligaţii pe care pacienţii le au pe lângă drepturi: să se înscrie pe lista unui medic de familie; să anunţe medicul de familie ori de cate ori apar modificari în starea lor de sănătate, să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru, să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi, să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului, să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar, să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata în condiţiile stabilite prin contractul-cadru, să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atestă calitatea de asigurat.