Peste o sută de persoane s-au adunat sâmbătă după-amiază în Piaţa Unirii din centrul municipiului Cluj-Napoca, pentru a protesta faţă de ACTA, oamenii cerând ca acest tratat să nu intre în vigoare, considerând că încalcă libertatea de exprimare, informează Mediafax.
Protestatarii s-au adunat în faţa statuii lui Matei Corvin din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca cu pancarte şi steaguri şi cântă la megafon "Nu vrem ACTA să ne ia, libertatea din reţea", "Sunt un pui de dizident, vreau să folosesc torent", "Nu corporaţia face legislaţia". Protestatarii au pancarte pe care scrie "Stop ACTA", "Vă rugăm să ne scuzaţi, ne simţim supravegheaţi", "We are free people" (Suntem oameni liberi - n.r.). Oamenii au lipite pe haine colante cu "Stop ACTA", iar unii dintre ei au măşti făcute din hârtie, similare celor care circulă pe internet pentru mobilizarea anti-ACTA.
"ACTA ameninţă viaţa privată. Nu vor mai fi torente, nu mai putem să ne exprimăm liber pe internet. Internetul era unul din puţinele locuri unde puteai să rămâi anonim. Ca artist sunt împotriva pirateriei, dar există legislaţie care reglemetează acest lucru", a spus muzicianul Mihnea Blidariu.
Tratatul ACTA a fost negociat între Uniunea Europeană (UE), Statele Unite, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Austria, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, fiind destinat luptei împotriva contrafacerilor în sens larg. Totuşi, prevederile legate de descărcările de pe Internet au stârnit cele mai multe nemulţumiri. Criticii ACTA o consideră prea imprecisă, lăsând calea deschisă unor abuzuri din partea proprietarilor de drepturi de autor şi, în acest fel, unor restricţii puternice în utilizarea Internetului.
Mai multe ţări, între care Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria şi Letonia au blocat deja procesul de ratificare a acordului, în aşteptarea unor clarificări. Tot la sfârşitul lui februarie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a anunţat că România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect. Comisia Europeană va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
