"Nu este fundamentat ştiinţific să se facă o astfel de afirmaţie", a declarat Bojariu, potrivit
Mediafax, climatologul adăugând că, din câte ştie, prognoza respectivă nu aparţine unui serviciu naţional de meteorologie, omolog al Autorităţii Naţionale de Meteorologie (ANM).
Ea a mai arătat că nu pot fi previzionate temperaturile şi precipitaţiile care se vor înregistra în iarnă cu atâta timp înainte, existând deocamdată doar indicaţii în acest sens, care nu sunt suficiente pentru o predicţie.
O indicaţie importantă este oscilaţia nord-atlantică - fenomenul prin care se face transferul de căldură şi umiditate în emisfera nordică, explică Bojariu. Aceasta are două faze, pozitivă şi negativă, care alternează în timpul iernii. Faza pozitivă înseamnă o intensificare a vânturilor vestice care aduc peste continent aer mai cald, de deasupra oceanului, şi astfel condiţii termice mai blânde. În această fază, cantitatea de precipitaţii este mai ridicată în nordul Europei, şi mai scăzută în sud. Faza negativă constă în reducerea intensităţii acestor vânturi şi, în consecinţă, absenţa aportului de aer cald. Precipitaţiile vor fi, la rândul lor, mai abundente în sud şi mai reduse în nordul continentului.
Pentru a anticipa cum va fi iarna în Europa, meteorologii încearcă să prevadă care dintre cele două faze va fi cea predominantă, ghidându-se după temperatura apei în Atlanticul de Nord, încă din luna mai, şi după extinderea stratului de zăpadă în Asia, de la sfârşitul lunii octombrie.
Aceste coordonate nu arată însă decât care sunt şansele să predomine o fază sau cealaltă, situaţia putându-se modifica până la începerea iernii. În plus, oscilaţia nord-atlantică nu este singurul factor care influenţează clima în Europa, mai arată Bojariu.
Aceasta a precizat că, în prezent, temperaturile din Atlanticul de Nord ar sugera predominanţa fazei negative, dar "tabloul va fi mult mai clar în noiembrie".