Claudiu Manda spune cum au fost folosite în România mandatele de interceptare a comunicaţiilor şi cât de legale au fost unele dintre acestea.
Este vorba despre raportul comisiei de control a activităţii SRI, bazat pe audieri, documente primite de la structurile de securitate dar şi de la instituţiile din justiţie.
”Raportul se referă la o parte din activitatea SRI, în jur de 25%. Există și o percepție pozitivă în ceea ce privește relația între SRI și partenerii externi. În raport am concluzionat șapte puncte. Primul dintre ele se referă la deciziile CSAT, și anume în perioada 2004, restrângerea drepturilor și drepturilor cetățenești prin mandate de securitate națională s-a realizat fără un temei legal, efectundu-se doar pe baza unui act administrativ. În 2004 exista un proces la CEDO, care până la momentul respectiv, mandatele de supraveghere tehnică erau obținute prin decizia procurorilor și nu a judecătorilor. Am înțeles că în acel moment s-a invocat existența unui vid legislativ. În acel context, a fost dată acea decizie CSAT 0034 în care stabilea că pâna la apariția în lege sau la modificarea în lege, pe un termen de un an de zile, maxim, mandatele să fie luate în baza acelei decizii CSAT și anume tot prin decizia procurorului. Acest lucru a fost reglementat prin lege abia în anul 2014, în legea 535 privind combaterea terorismului, prin introducerea articolelor 20 și 21, care stabiliește această procedură ca mandatele de securitate națională, cele pe care structurile stabilite în legea 51, se obțin prin hotarârea ICCJ. În intervalul 2005-2016 au fost făcute peste 311.000 de mandate. Ne găndim că peste 6 milioane de oameni au fost interceptați în această perioadă. Cifra ar putea fi mai mare de atât. Toate aceste mandate sunt puse în aplicare de SRI, dar sunt și mandate puse în aplicare de DNA. Putem să credem că și pentru anii următori am putea să vorbmi de încă 100.000 de mandate.”, a spus Claudiu Manda.
