Cinci minute de bucurie: Desenele animate din timpul comunismului

Revoluţia din 1989 şi execuţia lui Nicolae Ceauşescu sunt elemente definitorii ale comunismului care a luat sfârşit acum 19 ani. Dar nu sunt singurele. Şi desenele animate din vremea respectivă se pot înscrie pe lista simbolurilor perioadei comuniste. Atunci, copiii aveau parte de cinci minute în fiecare seară, acum, zapează printre canalele specializate. Alexandru Stănescu, un tânăr autor de filme, a realizat un documentar de aproape jumătate de oră despre modul în care erau percepute dozele de bucurie de către cei din ?generaţia desenelor animate? şi despre rolul pe care l-a avut promovarea desenelor animate la televiziune în educarea tinerilor de atunci.
Înainte de '89, copiii aşteptau nerăbdători în fiecare seară cele cinci minute de desene animate care erau difuzate de singurul post de televiziune din România, cel public. Dacă ajungeau la timp acasă de la şcoală şi dacă nu era tăiat curentul electric, elevii mai apucau să vizioneze aproape zece minute în cadrul programului ?Gala desenului animat?, din fiecare sâmbătă după-amiază.
Animaţiile trecutului
?Generaţia desenelor animate?, documentarul lui Alexandru Stănescu, reuneşte fragmente din desenele animate difuzate de România Film pe vremea comunismului, cunoscutele Miaunel şi Bălănel, dar şi din desenele ruseşti şi cele ?de la bulgari?. Pe fundal Stănescu a reunit şi câteva piese care se ascultau intens în vremea respectivă, cum ar fi cele de la Queen, Romina şi Albano, dar şi de la Loredana Groza, precum şi opinii de la tinerii de azi, dar care au copilărit cu cinci minute de desene animate.

Alexandru Stănescu avea 7 ani în 1989 şi este de atunci devorator de desene animate.
?Mă uitam la ?bulgari?, la Lecanoci detsa, Flintstones, Lupu şi iepuraşul, iar bunica îmi traducea desenele animate?, spune Alexandru Stănescu pentru Antena3.ro.
Tot el spune pentru Antena3.ro că pe TVR erau doar sâmbăta, pe la prânz, câteva minute din Cartea Junglei, Albă ca zăpada, care erau prezentate de Viorica Bucur. ?Veneam de la grădiniţă şi aterizam direct la desene. Când ţi-era mai mare dragul, se terminau şi începea Tezaur Folcloric sau Şah?, adaugă Alexandru pentru Antena3.ro.
Stănescu spune că îşi aminteşte multe lucruri din perioada comunistă, printre care de părinţii, desenele animate şi copiii din ?seria? lui, care făceau din lumea de lângă el ?ceva mult mai prietenos şi mai bun decât ar fi fost în realitate?, după cum mai povesteşte Alexandru pentru Antena3.ro.
Perioada ?Cartoon?
Filmul mai evidenţiază şi ce s-a întâmplat cu desenele animate după căderea comunismului, când au apărut celebrele Sandy Belle, Aventurierii Spaţiului şi Ţestoasele Ninja, dar şi Captain Planet sau Pif şi Hercule.
Realizatorul documentarului spune pentru Antena3.ro că desenele de pe ?Cartoon Network? au apărut după 1995, iar înainte a fost o perioada în care desenele erau doar pe postul principal de televiziune, mai excat la patru şi la şapte seara.
?Aceea a fost ?perioada de aur?, de care îşi amintesc toţi membri ?Generaţiei desenelor animate?. După '95, abundenţa de desene a făcut ca, încet-încet, savoarea acestora să se dilueze în banalitate. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu filmele, în general. A vedea un film cu cei apropiaţi era o aventură înainte de '89, iar aici mă refer la filme precum ?Indiana Jones??, mai povesteşte Alexandru pentru Antena3.ro.
Cum a apărut documentarul
Alexandru Stănescu crede că trecutul este din ce în ce mai slab exploatat în cinematografia românească şi consideră că este greu să ne amintim de o vreme în care nu existau celulare, computere, internet sau generaţia ?emo?, iar copiii se strângeau în faţa televizorului pentru ?Aventurierii Spaţiului? sau ?Dallas?.
?Au trecut doar vreo 13 ani din '95, în care totul s-a schimbat. În 2007, când m-am hotărât să fac filmul, lumea ?Generaţiei desenelor animate? era de nerecunoscut şi se stingea cu fiecare nouă zi care ne apropia mai mult de viaţa ?adultă?. Am simţit că este un moment critic, în care trebuia să resuscitez memoria acestor copii de vârsta mea, mai ales pentru ca mulţi dintre ei abia aşteptau să-şi amintească ?în mod organizat? de câteva momente din viaţa lor în care au fost fericiţi?, detaliază pentru Antena3.ro Stănescu motivul pentru care a realizat acest documentar.
Cadrele pentru film şi montajul au fost finalizate în două luni, iar Alexandru s-a trezit că are un documentar de 26 de minute. ?Generaţia desenelor animate? a fost proiectat anul trecut la librăria Cărtureşti şi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), iar anul acesta la Institutul Cultural Român (ICR) şi la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) din cadrul Universităţii Bucureşti.
Urmăriţi mai jos secvenţe din documentarul ?Generaţia desenelor animate?

Paula Safta, Antena3.ro