Printre invitaţi se numără diplomaţi din ţările membre NATO sau în curs de aderare, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic, precum şi foştii preşedinţi ai României.
Tot marţi, de la ora 15.00, la Senat are loc masa rotundă cu tema "România - un furnizor de securitate pentru NATO". Reuniunea va fi prezidată de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.
Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la aderare, preşedintele Traian Băsescu a susţinut un discurs în faţa celor două Camere reunite ale Parlamentului, în care a vorbit despre importanţa îndeplinirii acestui obiectiv.
Iată cele mai importante declaraţii făcute de preşedintele Traian Băsescu:
- Apartenenţa la NATO reprezintă, pentru România, mai mult decât asigurarea securităţii
- Putem spune că meritele aderării la NATO se împart partidelor care au guvernat România
- Devine imposibil să concepem cum ar arăta Centrul şi Estul Europei fără extinderea NATO
- Mulţumesc tuturor românilor care au acceptat sacrificiile necesare aderării la NATO
- Cu cei 148 de militari care sprijină misiunea NATO din Kosovo şi cu cei 899 de participanţi la misiunea din Afganistan, putem afirma că România contribuie substanţial la efortul comun al Alianţei
- Organizarea summit-ului NATO este o dovadă a contribuţiei României în Alianţă
- În interiorul Alianţei, România va duce o politică de promovare a intereselor
- NATO nu e doar o alianţă militară, ci şi un cadru de susţinere a comunităţii transatlantice
- România va continua să fie un membru activ şi să contribuie la dezvoltarea securităţii
România nu a fost inclusă în primul val de extindere a NATO, din 1999, care a cuprins doar ţările considerate mai avansate, cum ar fi ţara vecină - Ungaria. Trei ani mai târziu, însă, la summitul de la Praga, ţara noastră a fost invitată, alături de alte şase state, să înceapă negocierile de aderare, proces finalizat după doi ani.
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, denumirea oficială a NATO, s-a născut la câţiva ani după cel de-al doilea război mondial, când Europa era din nou divizată: Cortina de Fier despărţise statele democratice din Occident de blocul comunist, format din Uniunea Sovietică şi sateliţii săi. Vest-europenii se temeau atât de ameninţarea comunistă, cât şi de o eventuală remilitarizare a Germaniei, ea însăşi divizată.
Guvernele occidentale doreau ca trupele americane şi canadiene să rămână, cel puţin o vreme, în Europa pentru a le ajuta să-şi asigure apărarea. Îngrijorată, la rândul său, de presiunile sovietice, Administraţia Truman a convins Congresul să renunţe la tradiţionala politică americană de izolaţionism şi să accepte încheierea unei alianţe militare în timp de pace. La 4 aprilie 1949, la Washington a fost semnat Tratatul Atlanticului de Nord, al cărui punct esenţial era articolul cinci - angajamentul membrilor de a-şi acorda ajutor în caz de agresiune.
Războaiele din fosta Iugoslavie au arătat că Alianţa avea o nouă misiune - menţinerea securităţii într-o Europă devenită tot mai instabilă, iar apoi chiar dincolo de limitele continentului.
Aderarea la NATO, urmată de primirea în Uniunea Europeană, au reprezentat un puternic factor de stabilitate care a contribuit la creşterea investiţiilor străine în România. Ţara noastră şi-a asumat răspunderile de membru al Alianţei, între altele, prin participarea la misiunile NATO din Afganistan, Irak şi Kosovo.
Antena 3
