Trei persoane au fost arestate în cazul morții cântărețului Liam Payne
Publicat acum 8 ore si 12 minute
Adrian Antonescu, chiriașul care s-a judecat cu Klaus Iohannis pentru casa pe care președintele trebuie să dea înapoi aproximativ 300.000 de euro, bani primiți din chirii, a dat declarații în direct la emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3 CNN. Acesta spune că, deși mama lui a cumpărat casa respectivă, „în anul 1999, ne-am trezit chemați în judecată pentru anularea acestui contract de vânzare-cumpărare”.
„În 1997, mama mea a cumpărat de la Societatea Urbană, societate care administrat spațiile locului de la vremea respectivă în baza Legii nr.112, apartamentul în care locuiam împreună. S-a semnat contractul de vânzare-cumpărare, s-a intabulat acest act, mama mea a devenit proprietară cu carte funciară asupra apartamentului respectiv, după care, în anul 1999, ne-am trezit chemați în judecată pentru anularea acestui contract de vânzare-cumpărare, reclamanți la data respectivă fiind Carmen Iohannis, Lăzurcă Georgeta, Baștea Ioan și Iohannis Klaus Werner.
(...) În anul 2002 contractele noastre de vânzare-cumpărare au fost anulate definitiv și irevocabil.
S-au făcut mai multe greșeli prin care s-a spus că noi am fi fost scoși din casă. Nu, acest lucru nu este adevărat. Noi am locuit în permanență în acest apartament. N-am mai plătit chirie pentru că nu mai aveam către cine să plătim această chirie, nu ni s-a pretins chirie de către foștii proprietari tabulari ai acestei locuințe”, a declarat Adrian Antonescu.
Familia Antonescu și familia Oargă au locuit în cele două apartamente la parterul cărora se afla spațiul din care Iohannis a încasat cei mai mulți bani din chirii.
Întrebat dacă mama dumnealui, care a fost parte în acea plângere penală care s-a făcut pentru prima dată la Parchetul din Alba cu privire la adeverințele false eliberate de acel secretar de la Primăria Porumbacu de Jos, a fost chemată vreodată de procuror să fie audiată, Adrian Antonescu a răspuns: „Din câte îmi aduc eu aminte, și mama mea a semnat acea plângere penală. Acea plângere penală a fost semnată de mai multe persoane, respectiv de unii chiriași din Bălcescu și de chiriași de pe Magheru”, dar acesta spune că mama lui nu a fost niciodată audiată.
Adrian Antonescu spune că nu a reușit niciodată să îl confrunte pe Klaus Iohannis și să îl întrebe cum a reușit să îi ia casa folosind acte false. „Niciodată, pentru că domnul Iohannis nu prea acceptă dialogul”, a mai spus acesta.
Klaus Iohannis trebuie să dea înapoi 300.000 de euro primiți din chirii
Președintele Klaus Iohannis trebuie să dea înapoi aproximativ 300.000 de euro, bani primiți din chirii, a decis miercuri definitiv Înalta Curte de Casație și Justiție. La suma inițială de 260.000 de euro, pe care președintele trebuie să o restituie, se adaugă alte sume accesorii, adică penalități și taxe. Banii vor fi recuperați de ANAF.
„Decizia nr. 1943: Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Baştea Rodica împotriva deciziei nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor. Definitivă”, se arată în încheierea de ședință publicată miercuri de ÎCCJ.
De unde a pornit procesul
Este vorba despre o decizie definitivă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Rodica Baștea, o femeie din America, prietenă de familie cu Klaus Iohannis, cea care deschisese un proces prin care solicita anularea actelor de moștenitor al statului român vizavi de un imobil din Sibiu pe care l-a cumpărat familia Iohannis de la Ion Baștea, soțul acestei femei care a deschis procesul.
Practic, statul român poate să treacă acum la recuperarea a aproximativ 300.000 euro pe care Klaus Iohannis i-ar fi încasat drept chirie de la două imobile care au fost cumpărate de la aceeași familie de către Klaus Iohannis. E vorba de un imobil de pe strada Magheru din Sibiu și despre un altul în care se afla, în fapt, un spațiu comercial de pe Nicolae Bălcescu.
Astfel, potrivit acestei decizii, un notar public din Sibiu trebuie să deschidă o procedură de succesiune prin care statul român să fie declarat proprietar al imobilelor.
Statul român, prin ANAF, poate să treacă la recuperarea de la Klaus Iohannis a sumei impresionante de bani. Dacă președintele nu plătește acești bani se poate recurge la poprire.
Klaus Iohannis pierduse deja imobilul
Casa din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii 70, imobilul a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.
Ulterior, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea.
Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. CA Alba Iulia a respins, ca nefondat, recursul declarat de Rodica Baştea în procesul deschis de locatarii a două apartamente din imobilul ce s-a aflat în proprietatea familiilor Iohannis şi Baştea. Prin această decizie, care este irevocabilă, practic locatarii celor două apartamente şi-au redobândit şi consolidat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză.
După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu "încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători", potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei.
Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde s-a solicitat de către aceştia strămutarea procesului. În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis.
