Cercetător: „Muncitorii străini contribuie cu aproximativ 4 miliarde de euro la PIB-ul României

Muncitorii străini care lucrează în ţara noastră contribuie la bugetul ţării cu o sumă semnificativă. O spune cercetătorul Anatolie Coşciug, cel care a coordonat şi primul studiu serios dedicat problemelor imigranţilor din România.

„În anul 2024, cei aproximativ 200.000 de muncitori din România au contribuit cu aproape patru miliarde de euro la PIB-ul naţional. Mă refer aici doar la contribuţia economică directă. Ca să înțelegem mai bine contribuţia respectivă, diaspora României, care este de aproximativ 4 milioane, a trimis în țară o sumă de 8 miliarde euro. Ce vreau să spun prin aceste numere și această comparație este că foarte des uităm cât de mult contribuie aceștia direct la economia națională”, a declarat, pentru Antena 3 CNN, cercetătorul.

Anatolie Coşciug mai vorbeşte şi despre problemele pe care le întâmpină România când vine vorba de muncitorii străini.

„Toată această contribuție se face cu mari eforturi și sacrificii atât din partea angajatorilor, dar mai ales din partea muncitorilor străini. Dacă în majoritatea statelor din comunitatea europeană, programele de a aduce muncitori străini funcționează într-un context reglementat, România a abordat o manieră mai puțin structurată din acest punct de vedere, lăsând cea mai mare parte a muncii și efortului pe seama angajatorilor”, explică acesta.

Asta înseamnă că, fiind presiunea mai mare pe angajatori în ceea ce privește selectarea și recrutarea muncitorilor străini, acest context duce foarte des la situații de abuz și exploatare, descrise în raportul prezentat de Antena 3 CNN, realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
„Migrația pentru muncă spre România seamănă foarte mult cu programele de migrație pentru muncă temporare care există la nivel internațional, în care muncitorii vin pentru o perioadă foarte scurtă în țara de destinație și se așteaptă de la ei să se întoarcă în țara de origine după o perioadă fixă, iar pentru acest lucru sunt de fapt `legați de glie`. De exemplu, în România, ei pot să lucreze doar în domeniul și funcția pentru care au fost recrutați, iar ca să își poată schimba angajatorul, trebuie să primească de la aceștia un fel de scrisoare de acord”, precizează Anatolie Coşciug.

Cercetătorul mai consideră că, în prezent, România se ocupă de aspectele mai superficiale ale fenomenului, întrucât autorităţile consideră că acesta este „ceva trecător”.

“Având o astfel de perspectivă nu facem decât să ne limităm potențialul pe care acest fenomen îl are pe termen lung pentru societate”, a mai punctat Coşciug.

Potrivit studiului realizat de FDSC, în octombrie 2023, România avea un total de 200.243 de cetăţeni străini. 87% dintre aceştia aveau permise de şedere temporară, iar restul erau beneficiari de protecţie internaţională. În 2024, cota de lucrători străini stabilită de Guvernul României, se ridica la 100.000 de noi angajaţi. Sistemul de cote se referă la reglementarea de către guvern a numărului de imigranți muncitori non-UE care pot fi angajați în țară în fiecare an. 

“Un procent remarcabil de 9% dintre imigranți provin din Nepal, ceea ce îl face cel mai semnificativ contributor la populația străină. Următorii în clasament sunt cetățenii din Turcia, care constituie 8%, și cei din Italia și Sri Lanka, fiecare contribuind cu câte 7%.

În plus, datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (GII) pentru anul 2023 arată că principalele țări de origine ale cetățenilor străini din România, cu excepția celor europene (inclusiv Turcia), provin predominant de pe continentul asiatic, în special din țările din Asia de Sud. Printre țările notabile se numără Nepal, Sri Lanka, Pakistan, India și Bangladesh”, se precizează în acelaşi material.