O scriitoare din Bârlad, autoare a mai multor cărți de literaturã religioasã, a descoperit că o poezie care îi aparține a început să circule pe internet ca fiind scrisă de Arsenie Boca.
Dorina Stoica spune că poezia „Îți multumesc Doamne”, publicată, în 2009, în volumul "De la poezie la rugãciune" este folosită de un grup care promovează intens imaginea pãrintelui Arsenie Boca și comercializeazã calendare, iconițe și chiar cărți atribuite părintelui.
Dorina Stoica spune că părintele Arsenie Boca nu ar fi aprobat niciodată comportarea celor care i-au furat poezia:
"Fãrã a incrimina în mod expres pe cineva anume, o sã vã relatez povestea aproape incredibilã a poeziei “Îti multumesc Doamne”, pe care am scris-o într-o binecuvântatã zi din vara anului 2009, mai precis în prima parte a lunii august, înainte de sãrbãtoarea Schimbarea la Fatã a Domnului, în Postul Adormirea Maicii Domnului. A fost o perioadã când Harul divin s-a manifestat prin transformarea rugãciunilor pe care le rosteam în diferite perioade ale zilei, în poezii si a poeziilor în rugãciuni, drept pentru care am dat numele cãrtii în care am publicat în 2010 si aceastã poezie, “De la poezie la rugãciune”, tipãritã la SC Impex SRL Bârlad. Poezia se aflã în carte la pagina 31.
În anul 2009 abia începusem sã folosesc internetul. Eram activã doar pe site-ul crestin ortodox.ro, unde administratorul de la vremea aceea mi-a permis sã postez la Colaboratori si mi-a acordat cu timpul titlul de senior-editor (din august 2009 pânã în august 2012). Pentru prima oarã poezia a fost publicatã aici, pe 8 septembrie 2009. (https://www.crestinortodox.ro/poezie-ortodoxa/iti-multumesc-doamne-96720.html) si poate fi cititã si acum.
Iatã poezia:
/Iti multumesc, Doamne,/ Îti multumesc azi, cã sunt pentru ziua de mâine,/ Îti multumesc cã am pe masã o pâine,/ Îti multumesc pentru stropii de ploaie,/ Pentru fructe, pãsãri, flori,/ Pentru soarele care rãsare în zori,/ Pentru cerul cu licãr de stele,/ Pentru toate zilele vietii mele,/ Pentru firul de apã izvorât din fântânã,/ Pentru harul ce îmi poartã a mea mânã,/ Pe-arcus de vioarã, pe pânzã, pe piatrã,/ Pentru versul ce curge din mine spre Cer/ Multumesc pentru omul blajin si sincer./ Multumesc pentru haina pe care o port,/ Pentru tot ce mã doare si totusi suport,/ Îti multumesc pentru cântecul de pãsãrele,/ Pentru toate încercãrile vietii mele./ Multumesc pentru puiul de om ce se va naste./ Îti multumesc cã ai Înviat în noaptea de Paste.// Am atâtea lucruri pentru care sã îti multumesc,/ Cã nu ar fi de ajuns o mie de ani sã trãiesc.”/
Plecarea mea de pe acest site a fost determinatã de faptul cã am atentionat de mai multe ori pe cineva care posta poezia fãrã autor, dar acea persoanã a continuat sã o rãspândeascã fãrã a scrie autorul. Tot în acea perioadã se formase acolo un grup care promova imaginea pãrintelui Arsenie Boca. Era un grup mai ales din studenti la teologie si chiar teologi, iar poezia a fost postatã si pe acel grup, tot fãrã autor. Prin anul 2013, mi s-a adus la cunostintã cã poezia circulã pe Facebook, dar tot fãrã autor. Pe vremea aceea nu aveam cont, dar ulterior mi-am deschis unul si o paginã de autor.
Aceeasi poezie a fost publicatã în revista “Formula AS” acum aprox. 4 – 5 ani însotitã de o notitã în care se afirmau urmãtoarele: ”Aceastã Rugãciune a multumirilor se aflã într-o carte foarte veche de rugãciuni, într-o brosurã de circa 60 – 70 de pagini, pe care Pãrintele Arsenie Boca a dãruit-o unei credincioase, o carte unicat. Aceastã carte cuprinde mai multe rugãciuni care nu sunt cunoscute, acesta fiind un semn cã cel mai probabil, în marea lor majoritate, sunt alcãtuite chiar de Sfântul Pãrinte Arsenie Boca.” Am aflat aceasta de la Bogdan Ludovic Muscã, administratorul site-ului “Arsenie Boca”, unde am gãsit postatã poezia cu notita de mai sus. Tot dumnealui mi-a spus cã a purtat cîtiva ani cu el pretutindeni aceastã paginã din ziar cu rugãciunea si s-a rugat pãrintelui Arsenie Boca folosind cuvintele ei. Aflând cã autorul este o persoanã oarecare (eu!) ce scrie versuri, a fost dezamãgit, dar si indignat de proliferarea unui neadevãr socotind cã nu se aduce un plus de imagine acestui preot, ci din contra! M-a rugat sã-i trimit cartea spre confirmare a spuselor mele si am trimis-o, iar în ultimele zile din 2017 a confirmat primirea ei si a sters acea pagina în data de 3 ianuarie 2018 dupã cum se poate vedea:
Poezia a fost apoi publicatã în cartea “Pãrintele Arsenia Boca „Darul lui Dumnezeu pentru poporul care strigã” (Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României, Pantilimon Munteanu – Ploiesti – Cristimpuri 2013, ISBN 978 – 606 – 93341-3-3 / 281. 95/ 929 Arsenie Boca – 9 mii exemplare), dupã trei ani de la publicarea poeziei în cartea mea, însotitã de notita pe care am redat-o mai sus. Dupã un schimb de e-mail-uri si convorbiri telefonice cu editorul, acesta a spus cã nu are nici o dovadã care sã sustinã afirmatia cã textul apartine pr. Arsenie Boca, mi s-a oferit o sumã modestã ca drepturi de autor, pe care initial am refuzat-o deoarece eu doream doar o recunoastere a faptului cã poezia îmi apartine, însã ulterior am aceptat-o drept confirmare a recunoasterii faptului cã poezia nu apartine preotului Arsenie Boca, ci mie. La urmãtorul tiraj poezia a fost înlocuitã cu douã poezii ale editorului, care este si unul dintre autori, Cristian Serban. Din spusele acestuia poezia ar fi fost publicatã cu ceva timp înainte de aparitia cãrtii sale de cãtre o româncã stabilitã în Italia, într-o brosuricã împreunã cu alte rugãciuni despre care a scris cã apartin pr. Arsenie Boca. Cine este aceastã persoanã nu am aflat.
De atunci, dar cu precãdere în anii 2013 si 2014 poezia “Îti multumesc Doamne”, (dar purtând numele „Rugãciunea multumirilor” a lui Arsenie Boca), a devenit extrem de cunoscutã, dar nu ca fiind compusã de mine, desi o aveam si eu publicatã în multe locuri pe internet, iar cartea mea “De la poezie la rugãciune” publicatã în 2010 a avut un tiraj de circa 600 exemplare pe care le-am dãruit copiilor de prin scoli, centre de plasament, drept premiu la scoli din mediul rural, unor credinciosi si preoti sau cãlugãri de prin biserici si mãnãstiri, unor prieteni din diasporã, ce m-au sprijinit financiar pentru publicarea acestei cãrti, dar si pentru o licitatie ocazionatã de strângerea de fonduri pentru un elev de la Liceul „Gheorghe Rosca Codreanu” din Bârlad, bolnav de cancer.
Punerea în vânzare a cãrtii „Arsenie Boca-Darul lui Dumnezeu pentru poporul care strigã” la Târgul de carte religioasã, în librãriile de carte religioasã, în pangarele de prin biserici si mãnãstiri, precum si multiplicarea textului si împãrtirea lui pelerinilor, care merg la Mãnãstirea Prislop, de cãtre preotii însotitori ai grupurilor, ori de unii credinciosi, a fãcut ca acest text sã fie foarte popular. Am luat legãtura cu o micã parte dintre acei care administreazã pagini sau bloguri, unde l-am gãsit întâmplãtor postat, unii au înteles si au trecut autorul sau au sters postarea, dar altii nici nu vor sã audã cã nu apartine preotului Arsenie Boca. Ba mai mult, unii m-au suspectat cã mi-am însusit rugãciunea unui preot, considerat sfânt. Textul se aflã si în prezent postat pe foarte multe bloguri, site-uri si pagini de facebook dedicate acestui pãrinte extrem de popular, precum si în diferite reviste on-line si chiar tipãrite, dar si în casele multor iubitori ai pãrintelui, alãturi de poza sa.
Desi pânã aici povestea acestei poezii poate fi socotitã de cãtre unii o adevãratã binecuvântare pentru mine, cu adevãrat grav este faptul cã textul acesta, printre altele, e folosit de întreprinzãtori „cu initiativã” pentru postere, calendare si alte suveniruri ce sunt vândute în preajma mãnãstirii Prislop, dar si prin târguri si iarmaroace.
În anul 2014 am adunat poezia mea religioasã într-o antologie de autor intitulatã „Când nu te iubeam” (Edit Pim Iasi 206 pag). La pagina 12 se aflã aceastã poezie putin schimbatã spre final deoarece între timp am început sã mai lucrez textele ce au fost publicate în primele mele carti exact asa cum mi le dicta inspiratia de moment. (…) Pe site-urile si blogurile asociate numelui pãrintelui Arsenie Boca ea se aflã si în aceastã formulare.
Citind acest articol unii ar putea gândi cã nu mã port ca un crestin autentic ce le rabdã pe toate, dacã are dragoste. Eu stiu cã poezia îmi apartine si am îndrãznit sã spun aceasta pentru informarea celor care nu cunosc adevãrul. Si mai stiu cã dragostea “nu se bucurã de nedreptate, ci se bucurã de adevãr”.
Aceastã campanie fortatã si oarecum agresivã de popularizare (cu precãdere în mediul on-line) a pãrintelui Arsenie Boca si a minunilor sale, nu are acel duh blând si smerit al ortodoxiei. Pe lângã aceasta atribuindu-i-se mai mult decât se poate dovedi, i se face un deserviciu si o umbrire a imaginii. Pãrintele Arsenie Boca nu are nevoie de texte furate de pe internet sau de minuni inventate ca sã se bucure de evlavie din partea credinciosilor! Sfintenia lui va fi recunoscutã când si cum va fi voia lui Dumnezeu!", a scris Dorina Stoica.
