Un
român ar putea intra în cartea recordurilor ca fiind cel
mai bătrân bărbat din lume. Tănase P. Tănase, din Stejaru,
judeţul Tulcea, este născut în anul 1894 şi urmează să
împlinească, la 15 octombrie, 113 ani. Această vârstă
îl îndreptăţeşte să fie candidat la titlul de cel mai
bătrân bărbat din lume, care în prezent este deţinut
de japonezul Tomoji Tanabe, născut pe 18 septembrie 1895, mai tânăr
cu aproape un an decât compatriotul nostru.
În Stejaru reporterii
Jurnalului Naţional au găsit în decembrie
trecut trei centenari. Pe Agora Rafte, pe Tănase P. Tănase şi pe
Ştefan Zoiţa. Agora Rafte şi-a încheiat socotelile cu lumea
asta la 9 ianurie 2007. Conform buletinului, femeia era născută în
1890. La 15 martie ar fi împlinit 117 ani, dacă datele din
buletin sunt conforme cu realitatea. Ştefan Zoiţa este mult mai
tânără. Este născută în 1903. A trecut pragul
centenarului cu patru ani.
Nea Tănase este un bătrân
care-a depăşit şi el de mult pragul centenarului. Acum, după cum
spune el, dacă la 100 de ani ar fi primit un premiu de tinereţe, că
bătrân a fost destul, ar fi trebuit să fie un adolescent de
13 ani. Data naşterii sale, din actul de identitate, este 15
octombrie 1894. Şi deoarece şi-a schimbat buletinul în 2006
centenarul are trecută pe cardul său şi data expirării acestuia:
2056!
De la 6 copii are acum 14
nepoţi, 18 strănepoţi şi 3 stră-stră-nepoţi. Şi toţi au
rămas în Stejaru. "Decât să stau în casă
mereu... mă mai plimb, să treacă zilele... Mie-mi place să mă
plimb, mi-ar plăcea să merg peste tot, dar... s-au dus anii ăia."
Tănase nu a fost niciodată la şcoală. De când se ştie a
umblat cu animalele. Cu oile şi caprele. Mai întâi, prin
Munţii Greciei, apoi în Cadrilater şi în stepa
dobrogeană.
Spre deosebire de Tomoji
Tanabe, cel considerat cel mai bătrân bărbat din lume, care-a
declarat că nu a pus niciodată gura pe alcool şi probabil acesta e
secretul longevităţii sale, nea Tănase a povestit zâmbind că
i-a plăcut să bea orice. "Dar mai ales rachiu. De-ăla din
struguri. Dintre toţi eu beam cel mai mult. Poate rachiul ăla m-a
ţinut atâta în viaţa!", a tresărit bărbatul
gândind c-a găsit răspunsul la întrebare. "Tăriile
îmi plăceau. Votca... o singură dată m-am îmbătat că
am băut 700 ml de votcă în juma? de oră. M-au adus mort
acasă. Plângeau copiii şi nepoţii... abia a doua zi spre
seară mi-am revenit. Cred că rachiul m-a ţinut până la
urmă", repetă omul gânditor.
Citiţi povestea completă în
Jurnalul Naţional
