Operaţiunea secretă, numită "Recuperarea", a început încă dinainte ca Ceauşescu să ajungă la conducerea Partidului Comunist şi a ţării. Vînzarea saşilor şi a evreilor a fost o operaţiune controlată în totalitate de Securitate şi de Direcţia de Informaţii Externe.
În perioada comunistă, statul vest german a plătit zeci de milioane de mărci pentru ca saşii din Transilvania să primească vizele cu care puteau ieşi din România comunistă. Preţul a fost diferit, în funcţie de pregătirea persoanei repatriate. RFG plătea, spre exemplu, 1.800 de mărci pentru saşii cu studii medii, iar pentru cei cu studii superioare, preţul ajungea până la 7.000 de mărci.
La plecare, etnicii germani trebuiau să îşi lase proprietăţile statului român.
Sume impresionante de bani a obţinut Securitatea şi din vânzarea românilor evrei. În România exista o comunitate evreiască puternică, de peste 350.000 de persoane, a doua ca număr după cea din URSS. Atunci când autorităţile române au decis, la începutul anilor 60, să permită plecarea cetăţenilor evrei, s-au trezit cu peste 100.000 de cereri de emigrare. Vânzarea evreilor a fost subiect şi pentru ziarele din Israel. Potrivit site-ului israeldefence.com, încă de la închierea celui de Al Doilea Război Mondial şi până la căderea comunismului, Israel a plătit României pentru a permite evreilor să emigreze. În anii 60, România era sub embargoul ţărilor din vest şi avea nevoie disperată de echipamente moderne pentru industria petrolieră. O bună metodă de a le obţine a fost prin intermediul Israelului. Astfel, înţelegerea era ca Israel să ajute statul comunist Român să obţină tehnologia necesară , iar la schimb, oficialii de la Bucureşti permiteau repatrierea evreilor. Potrivit istoricilor, între 1947 şi 1989, peste 90% dintre evreii români au plecat din ţară.
