Ce se întâmplă cu românii care au poprire bancară. Anunțul făcut de ministrul Finanţelor

Debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor pentru că folosesc numerarul la tranzacţiile derulate, cu scopul de a nu rula banii prin conturi, a arătat miercuri seara, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, într-o postare pe Facebook.

El a motivat astfel una dintre propunerile cuprinse într-un proiect de act normativ de modificare a Codului de procedură Fiscală, publicat de Ministerul Finanţelor, şi care se referă la micşorarea plafoanelor sub care nu se pot efectua încasări şi plăţi, în numerar, în cazul debitorilor care au conturile bancare blocate.

„Micşorarea plafoanelor sub care nu se pot efectua încasări şi plăţi, în numerar, în cazul debitorilor care au conturile bancare blocate. După cum se ştie, debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor. Popririle bancare se realizează automat, astfel că s-a constatat ca gradul de încasare este unul extrem de mic din cauza faptului că debitorii folosesc numerarul la tranzacţiile derulate, cu scopul de a nu rula banii prin conturi. În perioada 2021-2023, au fost înfiinţate popriri pentru obligaţii bugetare restante în valoare de 51 miliarde lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare.

Debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor

Potrivit acestuia, de prea mult timp, valorificarea ineficientă a bunurilor confiscate şi unele reguli prea permisive pentru cei dornici să fenteze statul au adus pierderi importante de bani la bugetul de stat.

Ministrul Finanţelor a subliniat, în context, că propunerile cuprinse în proiectul publicat miercuri au fost convenite după discuţii cu mediul de afaceri.

Astfel, una dintre măsuri se referă la reaşezarea principiilor de acordare a eşalonărilor la plată, în condiţiile în care, în acest moment, aproape 400.000 contribuabili nu pot beneficia de eşalonare la plată simplificată, întrucât legislaţia actuală nu permite includerea în eşalonare a obligaţiilor cu reţinere la sursă. Aceştia înregistrează obligaţii bugetare care nu sunt mai vechi de 12 luni, în cuantum de 18 miliarde lei.

Se are în vedere şi simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate şi confiscate după ce, până acum, valorificarea bunurilor în procedura insolvenţei se realiza într-un timp îndelungat, prin licitaţii repetitive la aceeaşi valoare, ceea ce ducea la degradarea bunurilor şi scăderea gradului de recuperare a obligaţiilor bugetare.